Telescopul Chandra de la la NASA ne arata Calea Lactee infasurata in gaz fierbinte

0

Astronomii au folosit Observatorul cu raze X al NASA, Chandra, pentru a afla dovezi despre faptul că galaxia noastră Calea Lactee este înfăşurată într-un enorm halou de gaz fierbinte ce se extinde pe sute de mii ani lumină. Masa estimată a acestui halou este comparabilă cu masa tuturor stelelor din galaxie.

Dacă se confirmă masa şi dimensiunile acestui halou, acestea pot fi explicaţie pentru ceea ce este cunoscut sub numele de problema „barionului lipsă” al galaxiei.

Barionii sunt particule, precum protonii şi neutronii, ce formează mai mult de 99,9 % din masa atomilor ce sunt în cosmos. Măsurarea halourilor de gaz şi a galaxiilor aflate la depărtări foarte mari indică faptul că materia barionică prezentă când universul avea numai câteva miliarde de ani reprezintă în jur de o şesime din masa şi densitatea existentului neobservabil, sau al  materiei negre. În epoca actuală, cu aproximativ 10 miliarde de ani mai târziu, un recensământ al barionilor prezenţi în stelele din galaxia noastră şi în cele învecinate arată că cel puţin jumătate nu sunt inventariaţi.

Într-un studiu recent, un grup de 5 astronomi au folosit datele de la Chandra, de la observatorul spaţiului XMM-Newton al Agenţiei Spaţiale Europene şi al satelitului Suzaku al Japoniei pentru a măsura temperatura, întinderea şi masa haloului de gaz  fierbinte. Chandra a observat 8 surse de raze X puternice localizate foarte departe de galaxie la distanţe de sute de milioane de ani lumină.

Datele au arătat că razele X de la aceste surse îndepărtate sunt absorbite de ionii de oxigen din apropierea galaxiei. Cercetătorii au măsurat temperatura haloului undeva între 1 şi 2,5 milioane de grade kelvin, sau de câteva sute de ori mai fierbinte decât suprafaţa soarelui.

Alte studii au demonstrat că alte galxii şi Claea Lactee sunt înglobate în gaz fierbinte cu temperaturi între 100,000 şi 1 milion de grade kelvin. Studiile au arătat prezenţa a unui gaz cu temperaturi de peste 1 milion de grade kelvin. Dovezile descoperite arată că gazul din jurul Căii Lactee este mult mai mare decât haloul de gaz fierbinte.

„Ştim că există gaz în jurul galaxiei şi acum ştim şi cât de fierbinte este,” spune Anjali Gupta, autor al revistei Jurnalul astrofizic descriind cerecetarea. „Marea întrebare este, cât de mare este haloul şi cât de masiv?”

Pentru a începe să răspundă la această întrebare, autorii au suplimentat datele obţinute cu Chandra cu informaţiile despre absorbţia produsă de ionii de oxigen măsurată cu XMM-Newton şi cu datele despre emisiile de raze X ale haloului măsurate cu Suzaku. Au concluzionat că masa gazului e echivalent masei a mai mult de 10 miliarde de sori, posibil chiar cu cea a 60 de miliarde de sori.

 „Munca noastră demosntrează că, în cadrul unor parametrii cu estimări rezonabile, observaţiile făcute de Chandra implică prezenţa unui imens rezervor de gaz fierbinte în jurul Căii Lactee,” spune co-autorul Smita Mathur de la Universitatea de Stat din Columbus. „E posibil să se extindă pe sute de mii de ani lumină în jurul Căii Lactee sau chiar în zona grupului local de galaxii. Oricum, masa sa pare a fi imensă.”

Masa estimată depinde de factori precum cantitatea de oxigen relativă la cea de hidrogen, care este elementul dominant în gaze. Cu toate acestea, estimarea reprezintă un pas important în rezolvarea cazului barionilor care lipsesc, un mister care a încurcat astronomii pentru mai mult de o decadă.

Cu toate că există incertitudini, munca lui Gupta şi ale colegilor săi aduce cea mai bună dovadă a faptului că barionii lipsă din galaxie se ascundeau într-un halou de gaz la un milion de grade kelvin ce îmbracă galaxia.  Densitatea estimată a haloului este atât de mică încât halouri similare din jurul altor galaxii a scăpat detecţiei.

Lucrarea în care au fost prezentate aceste date a fost publicată pe data de 1 septembrie în Jurnalul Astrofizic. Alţi co-autori au fost Yair Krongold de la Universitatea Naţională Autonomă a Mexicului din Mexico City; Fabrizio Nicastro de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică de la Cambridge, Mas.; şi Massimiliano Galeazzi de la Universitatea din Miami din Coral Gables, Fla.

Pentru imaginile, materiale multimedia sau legate de subiect ale Chandra, vizitaţi:  

Pentru imagini interactive, podcasturi şi videoclipuri despre descoperire, vizitaţi:

sursa:

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Creierul nu este un computer! – partea a II a

Câmpuri de natură diferită - Întinse şi Morfogenetice Unul dintre cele mai uimitoare lucruri în legătură cu creierul este inteligenţa...

Închide