Respiratia constienta, o practica meditativa la indemana oricui

0

Culturile traditionale numesc respiratia forta vitala ce anima toate lucrurile. De exemplu, cuvantul latin spiritus, cuvantul grecesc anima, cuvantul ebraic ruach, cuvantul sanskrit brahman, care pot suna diferit, insa au ceva in comun – toate inseamna respiratie si in acelasi timp spirit sau suflet. Atunci cand iti urmaresti respiratia cu constienta, nu numai iti ca iti armonizezi corpul si mintea, ceea ce creaza o senzatie de armonie si plinatate interioara dar in acelasi timp explorezi frontiera vie unde se intalnesc corpul, mintea si spiritul – conectandu-te in acest fel la dimensiunea spirituala a fiintei tale.

Cel mai important lucru legat de concentrarea meditativa asupra respiratiei este faptul ca este intotdeauna la indemana, intotdeauna schimbatoare insa mereu mai mult sau mai putin aceiasi. Daca respiratiile tale ar fi total diferite de fiecare data, ele nu ar putea sa ofere stabilitatea necesara pentru cultivarea concentrarii; daca nu s-ar schimba deloc in niciun fel, ai adormi repede si nu ai avea posibilitatea sa iti dezvolti curiozitatea si vigilenta, care sunt esentiale pentru practica mindfulness-ului.

Daca esti atent la inspiratie si expiratie, mintea ta se va incetini pentru a se armoniza cu ritmurile corpului. In loc de 6 imagini pe secunda, respiratia are loc de la 12 pana la 16 ori pe minut. Ca practica preliminara a observatiei respiratiei,poti sa petreceti cateva saptamani sau luni doar numarand respiratiile. Este un mod extraordinar de a va concentra – si creaza o structura prestabilita care va aduce mereu aminte despre momentele in care nu mai sunteti constienti. Daca esti un student Zen la inceput de practica, ai putea sa-ti petreci ani buni numarandu-ti respiratiile inainte de a trece la o practica mai profunda. Insa, daca ai incredere in propria capacitate de concentrare si esti plin de entuziasm, incepe sa iti urmaresti respiratia. Ai incredere in propria intuitie, care iti va spune cum este bine pentru tine.

Numaratul respiratiilor

Incepe prin a-ti gasi un loc unde sa stai confortabil pentru 10 sau 15 minute. Respira de cateva ori profund, inspirand si expirand incet. Fara sa iti modifici sau sa iti controlezi respiratia in vreun fel, permite-i sa-si gaseasca propriul ritm si profunzime. Respira intotdeauna pe nas, daca este posibil.

Acum, incepi sa numeri fiecare inspiratie si expiratie, pana ajungi la 10; apoi te intorci si incepi din nou de la 1. Cu alte cuvinte, atunci cand inspiri, numeri „unu”, cand expiri numeri „doi”, apoi cand inspiri din nou, numeri „trei” si asa mai departe. Daca pierzi sirul, te intorci la 1 din nou si reincepi. Ai putea sa incepi sa iti urmaresti pur si simplu respiratia, fara sa fii atent strict la fiecare inspiratie si expiratie. Incepi sa observi ce se intampla atunci cand respiri – cum ti se umfla si se dezumfla cutia toracica, cum se misca buricul, cum trece aerul prin nari. Poti observa ca unele respiratii sunt mai profunde si mai lungi, in timp ce altele sunt mai scurte si superficiale. Unele pot cobora pana la ombilic, in timp ce altele abia ajung in partea superioara a plamanilor, inainte de a expira din nou. Unele pot fi dure sau puternice, iar altele line sau slabe.

Pentru a te concentra, poti sa lungesti numarul pe care il rostesti in minte pentru intreaga durata a inspiratiei sau a expiratiei, in loc sa te gandesti rapid la numarul respectiv si apoi sa stai in liniste. De exemplu, spune mental „uuuunnnnuuuuu” cat timp dureaza inspiratia, „ddooooooiiiiiii” cat dureaza expiratia si asa mai departe. De asemenea, poate ajuta la concentrare sa subvocalizezi numerele, mai ales cand incepi sa numeri. Cu toate ca poate parea un exercitiu extrem de simplu, poti descoperi cu surprindere ca nu ajungi la 10 fara sa pierzi socoteala numerelor. Nu este nevoie sa iti opresti gandurile in niciun fel. Insa, daca esti furat de acestea si pierzi sirul respiratiilor, intoarce-te la respiratie si incepi sa numeri din nou.

Cand te familiarizezi cu numaratul fiecarei inspiratii si expiratii – probabil dupa o luna sau doua de practica regulata – poti sa treci la numaratul expiratiilor. Daca mintea ta pleaca la plimbare pe inspiratie, intoarce-te la prima metoda pana cand te simti gata sa treci la aceasta etapa. In cele din urma poti simplifica practica, notand in minte „inauntru” pe inspiratie, „afara” pe expiratie.

Urmarirea respiratiei

Incepe in pozitie sezut, ca in cazul numaratului respiratiilor. Dupa ce te-ai linistit, permite-i atentiei tale sa se concentreze fie pe senzatia respiratiei ce intra si iese in zona narilor, fie pe miscarea ascendenta si descendenta a stomacului pe masura ce respiri (este mai eficient sa iti stabesti de la inceput metoda si sa nu o schimbi). Fii atent la miscarile inainte – inapoi ale respiratiei la fel cum isi urmareste o mama copilul – cu iubire dar vigilent, cu blandete dar precis, cu atentie relaxata dar concentrata. Cand observi ca mintea ta a plecat in alta parte si esti prins in planificari sau visare cu ochii deschisi, incet dar ferm revin-o la respiratie.

La sfarsitul expiratiei (si inainte de a inspira din nou), exista de multe ori o pauza in care respiratia nu mai este perceptibila. In acest punct, poti sa iti lasi atentia sa se intoarca pe un punct fix, cum ar fi buricul sau mainile, inainte ca respiratia sa inceapa din nou.

Ganduri si imagini iti vor da tarcoale fara niciun dubiu pe masura ce incerci sa meditezi, insa nu iti face griji. Cu rabdare si persistenta, intoarce-te la rspiratie. In mod gradat poti dezvolta o adevarata fascinatie in legatura cu micile senzatii – ale bucricului, schimbarea formei respiratiei, mangaierea varfului nasului de catre respiratie, gadilatul narilor sau racirea cailor nazale atunci cand aerul intra si iese pe acolo. Poti observa si faptul ca mintea are tendinta de a se linisti, sau gandirea ta are tendinta de a se schimba de la inspiratie la expiratie si invers. Atingand un nivel mai profund de atentie in timpul meditatiei, te poti deschide catre o apreciere mai profunda a fiecarui moment al vietii, pe masura ce se desfasoara.

Fixeaza-ti ceasul (sau telefonul mobil) sa iti semnaleze fiecare inceput de ora. Cand suna alarma, opreste-te orice ai face si urmareste-ti cu intreaga ta atentie respiratia pentru 60 de secunde. Daca faci ceva ce nu poate fi oprit, precum conducerea unui automobil in trafic sau discuti cu seful tau, urmareste-ti respiratia in mod alternativ, in timp ce esti implicat in activitatea respectiva.

sursa: Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Gasirea Sinelui etern, exercitiu practic

Posibil sa nu fi auzit de Dr. Frank J. Kinslow sau de Eusentiment, ori de Constienta pura. De aceea va propun...

Închide