Vasili Arkhipov – omul care a salvat lumea de un razboi nuclear

0

Dacă v-aţi fi născut înainte de 27 octombrie 1962, Vasili Alexandrovich Arkhipov v-a salvat viaţa. A fost cea mai periculoasă zi din istorie. Un avion spion american a fost doborât în Cuba în timp ce un alt U2 s-a pierdut şi a dispărut în spaţiul aerian sovietic. Pe măsură ce aceste evenimente escaladau tensiunile dincolo de punctul maxim suportabil, un distrugător american, USS Beagle a începăut să tragă torpile de avertisment către B-59, un submarin sovietic înarmat cu focoase nucleare.

Căpitanul Vasili Savitsky, nu avea de unde să ştie că torpilele erau de tipul non- letal, fiind trase ca focuri de avertisment pentru a forţa submarinul B-59 să iasă la suprafaţă. În ajutorul lui Beagle au mai venit câteva distrugătoare care s-au alăturat îndcercării de a scoate la suprafaţă submarinul rusesc. Savitsky a crezut că li se semnase soarta şi că cel de-al treilea război mondial izbucnise. A ordonat ca torpila de la bord conţinând o kilotonă de material nuclear să fie pregătită pentru tragere. Ţinta sa era USS Randolf, uriaşul portavion ce conducea operaţiunile.

Dacă torpila de la bordul lui B-59 ar fi spulberat portavionul Randolf, norii nucleari s-ar fi răspândit rapid pe ţărm. Primele ţinte ar fi fost Moscova, Londra, bazele aeriene din estul Angliei şi concentrările de trupe din Germania. Următorul val de bombe ar fi ţintit „obiectivele economice”, un eufemism pentru populaţiile civile – mai mult de jumătate din populaţia Marii Britanii ar fi murit. Între timp, planul SIOP al Pentagonului, Single Integrated Operational Plan (Planul singular integrat deoperaţiuni) – un scenariu al zilei apocalipsei ce oglindea viziunea Dr Strangelove din Götterdämmerung – ar fi pornit 5,500 de arme nucleare către mii de ţinte, inclusiv către state nebeligerante precum Albania sau China.

Ce s-ar fi întâmplat cu Statele Unite e neclar. Motivul pentru care Hruşciov a trimis rachetele în Cuba era din cauză că Uniunea Sovietică nu avea o rachetă cu rază lungă de acţiune fezabilă pentru a cotracara un posibil atac al SUA. Este foarte posibil ca America să fi suferit mai puţine victime decât Europa. Faptul că Anglia şi Europa de vest erau privite de către câţiva din Pentagon ca fiind posibili pioni de sacrificat  este un lucru prea puţin spus despre războiul rece.

Decizia, însă, de a nu începe războiul al treilea mondial nu a fost laută la Kremlin sau la Casa Albă ci în camerele înguste din submarin. Lansarea torpilei nucleare necesita aprobarea tuturor ofiţerilor de la bord. Arkhipov a fost singurul care a refuzat lansarea. Este clar că reputaţia acestuia era un factor cheie în discuţia din sala de control a submarinului. Cu un an înainte tânărul ofiţer se expusese la radiaţii severe pentru a salva un submarin din cauza unui reactor care se supraîncălzea. Radiaţia a condus în cele din urmă la moartea sa în 1998. Aşa că atunci când ne ridicăm paharele pe 27 octombrie putem toasta în amintirea lui. Îţi mulţumim Vasya!

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Creierul nu este un computer! – partea a IV a

Cu toţii ştiam că muzicienii sunt "altfel" În 1995 câteva studii au fost conduse pe muzicieni profesionişti pentru a vedea...

Închide