Teoria Pamantului gol – partea a IV a

0

  • Anomaliile instrumentelor de la polii pamantului Apropiindu-ne de polii magnetici, acul busolei are varful indreptat in jos – si trecand dincolo de orizont, unde pamantul se curbeaza catre poli ca un mar catre centrul sau, doar ca mult mai pronuntat – acul busolei incepe sa arate in sus, comportandu-se ca un instrument vertical si nu ca unul orizontal. continuare: http://noulpamant.ro/articole/stiri/teoria-pamantului-gol-partea-a-iii-a/

O lucrare ce abordeaza subiectul stiintific va fi prezentata in cele ce urmeaza, in foarte multe episoade, pentru ca exista foarte multe elemente care o compun. Sa incepem cu inceputul.

Partea 1:Ipoteza pamantului solid

Modelul standard al pamantului

 

Cunostintele noastre directe despre interiorul pamantului sunt infime. Avand o raza de 6370 km, cel mai adanc foraj efectuat vreodata are numai 12 km.

Totusi, in ultimii 100 de ani, geologii au compus o imagine detaliata a interiorului pamantului bazata pe dovezi indirecte – in principal din observarea undelor seismice. Se crede ca pamantul este format din mai multe sfere concentrice: o crusta solida exterioara de aproximativ 7 km grosime sub oceane, si 35 de km sub continente; o manta in majoritate solida pana la o adancime de 2900 km; un miez exterior din fier lichid pana la 5150 km; un miez interior din fier solid cu o raza de aproximativ 1220 km.

 

Figura. Modelul standard al interiorului pamantului

De fiecare data cand au loc cutremure, undele se raspandesc din punctul focal in toate directiile. Se pot identifica 3 tipuri de unde: unde de suprafata, unde principale si oscilatii libere (vibratii ale intregii planete). In loc sa calatoreasca pe linii drepte, undele principale sunt reflectate si refractate in functie de densitatea, presiunea si elasticitatea diferitelor straturi prin care trece. Super computerele de astazi analizeaza aceste unde observandu-le traseele.

Oamenii de stiinta nu pot interpreta inregistrarile seismice fara a face diverse ipoteze in legatura cu interiorul planetei. Ipoteza principala este ca interiorul pamantului este format in intregime din materie solida sau lichida si ca temperatura, presiunea si densitatea cresc odata cu adancimea. La diverse adancimi in pamant, se pot identifica discontinuitati ce sunt deseori zone de tranzitie intre diverse straturi. Limita cea mai evidenta este dintre manta si miez. Urmatoarea ca nivel de magnitudine este limita dintre crusta si manta. Apoi miezul interior, miezul exterior si discontinuitatile din mijlocul mantalei la adancimi intre 400 si 670 km. Miezul pamantului a fost descoperit in 1906 si adancimea a fost determinata in 1914. Moho (limita dintre crusta si manta) a fost descoperita in 1909, miezul interior in 1936 si discontinuitatile in 1960.

Crusta continentala (20-70 km grosime) este formata, in principal, din roci granitice acoperite de roci sedimentare, iar crusta oceanica (5-15 km grosime) este alcatuita in mare din bazalt si granit. La adancimea de 670 km, discontinuitatile marcheaza limita dintre mantaua superioara si inferioara, unde undele seismice prind viteza la aceasta adancime iar cutremurele inceteaza. Miezul exterior se spune ca este in principal format din fier lichid si miezul interior, din fier solid. Motivele ipotezei sunt urmatoarele: exista doua feluri de unde principale seismice, unde L (unde longitudinale) si unde T (unde transversale). Undele L pot traversa prin solide, lichide si gaze iar undele T pot traversa doar prin solide. Undele seismice nu ajung in anumite zone pe partea opusa a pamantului in urma unui mare cutremur. Undele L se intind pana la 103 grade de la epicentru cand, aproape dispar de pe seismograf si reapar la mai mult de 142 grade. Regiunea dintre cele doua se cheama umbra undelor L. Se spune ca acestea lipsesc din zona de umbra pentru ca sunt refractate de zona de miez. Undele T au o umbra mult mai mare. Acestea nu sunt inregistrate mai mult de 103 grade de la epicentru, ceea ce inseamna ca ele nu traverseaza deloc miezul. Acest fapt a fost interpretat prin lichiditatea miezului sau prin faptul ca se comporta ca un lichid. Cu toate ca majoritatea fierului de pe pamant se presupune ca este concentrat in miez, este interesant de notat ca spre exteriorul pamantului, nivelurile de fier scad odata cu adancimea.

Figura. Zonele de umbra ale undelor L si ale undelor T

Seismologii trag, deseori, concluzii contradictorii din aceleasi date seismice. De asemenea, ei nu se pun de acord asupra vitezei de rotatie a miezului interior: unii spun ca se roteste cu mult mai repede decat planeta, altii cu mult mai incet iar altii, ca se roteste la aceeasi viteza.

Devine din ce in ce mai evident ca modelul pamantului compus din placi tectonice este gresit. Litosfera rigida copusa din crusta si manta superioara se spune ca este rupta in mai multe placi ce se misca pe un strat relativ plastic de roca topita, cunoscuta sub numele de astenosfera. Litosfera se crede ca are aproximativ 70 cm sub oceane si de la 100 la 250 km sub continente. Tomografia seismica arata ca cele mai vechi parti ale continentelor au radacini adanci, pana la adancimi de 400-600 km si ca astenosfera este absenta dedesubtul lor. Studii seismice arata ca nici sub oceane nu exista o astenosfera continua ci doar lentile astenosferice discontinue.

Ipoteza placilor tectonice prin care oceanele de astazi s-au format prin intinderea fundului marilor, incepand cu era mezozoica (in ultimile 200 milioane de ani), devine din ce in ce mai putin plauzibila. Numeroase roci, cu mult mai vechi, au fost descoperite in oceane, impreuna cu cruste ciudate gasite intre crusta continentala standard si cea oceanica.

Dovada unor mari zone continentale (acum scufundate) in oceanele prezentului continua sa lipseasca.

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
La inchisoare cu Vipassana

Kiran Bedi, Tihar, puşcărie, Vipassana. La o primă vedere elemente disparate ale unui puzzle pe care nu îl poţi desluşi...

Închide