HINDUISMUL – introducere

2

În viaţă căutăm constant să ne răspundem la marile întrebări pe care trăirea în plan fizic ni le ridică mereu: cine suntem? de unde venim? care este scopul vieţii? unde găsim aceste răspunsuri. În lumea pe care organismul numit umanitate şi l-a construit în ultimele câteva mii de ani putem identifica trei mari curente care încearcă să răspundă într-un fel sau altul la aceste întrebări şi s-au cristalizat, conform modului nostru de gândire şi de trăire în trei mari curente religioase care definesc într-un fel lumea în care trăim: CREŞTINISMUL, ISLAMISMUL şi HINDUISMUL. Chiar dacă dintre cele trei, religia de care ne vom ocupa azi este, după numărul adepţilor numai pe locul 3, totuşi, găsim foarte multe informaţii pe care lumea Europeană nu le-a luat în considerare pentru mult timp ori din cauza lipsei acestor informaţii, ori pentru că păreau atât de străine, concepute pentru alt fel de indivizi. Însă, odată cu deschiderea conştiinţei a cât mai mulţi oameni se întâmplă un fenomen interesant: datorită abundenţei de informaţii, dacă vreţi un subiect relativ paralel pe care îl vom aborda în viitorul apropiat este Creştinismul Ezoteric, cei care aleg acest drum sunt invadaţi de cunoaştere în locul tainelor, de acceptare totală decât de încercare, de dharma nu de karma. Şi astfel pornim într-un secol 21 unde practicanţi tradiţionali de religii europene ajung să plece în căutarea unor surse mai puţin interpretate şi a unor răspunsuri la aceste întrebări fundamentale. Nu spun că e singura cale, dar sunt elemente importante pe care le putem găsi în cadrul Hinduismului, care de altfel e şi considerată, datorită vechimii surselor din care îşi trage seva ca fiind cea mai veche religie din lume.

De fapt Hinduismul se prezintă ca un amestec de religie, filosofie şi idei culturale ce au rădăcina India şi care nu e neapărat desenată de un set strict de reguli ci mai mult de un cumul de credinţe (credinţa în reîncarnare, într-o fiinţa unică ce are multiple manifestări în persoana lui Dumnezeu,  în legea cauzei şi efectului, în urmărirea drumului dreptăţii şi în dorinţa eliberării din ciclul de naşteri şi morţi), ce se manifestă practic într-un mod de viaţă pe care practicanţii îl numesc DHARMA. Dharma este legea care guvernează toate lucururile. Izvorâte din Hinduism sunt multiple ramuri ce ating diverse aspecte ale acestei existenţe, polivalenţa informaţiilor şi a conţinutului transmis a creat de-a lungul timpului numeroase practici ce astăzi ocupă un loc important în viaţa a miliarde de oameni: Yoga, Ayurveda, Tantra, Yajna, Vastu, Jyotish, Vedanta, Puja etc.

Dacă întrebi un practicant care ar fi planul în care manifestările hinduismului se aşeză răspunsul imdiat s-ar aşeza în pătratul definit de cei patru termeni de bază care trasează cumva coperţile informaţiilor conţinute: Dharma (etica şi îndatoririle), Samsara (ciclurile reîncarnărilor), Karma (legea cauzei şi a efectului) şi Moksha (eliberarea de Samsara). De asemenea piesa centrală care aşează hinduismul iremediabil în dimesniunea 3, materială, căreia îi corespunde cifra 5, este BRAHMAN. Conceptul de Brahman este unic în rândul religiilor lumii şi asocierea lui cu noţiunea de Dumenezeu care este întâlnită în alte religii este cumva incorectă, pentru că în sine acesta este însăşi natura adevărului, înţelepciunii şi a infinitului. Brahman este o realitate necesară, eternă, total independentă şi în acelaşi timp sursa tuturor lucrurilor, dar în acelaşi timp transcende toate acestea. Este în acelaşi timp fundaţia pe care se clădeşte realitatea şi substanţă ontologică din care au reieşit toate cele care sunt. Este într-un fel o viziune holistică asupra realităţii dar şi asupra celor nevăzute, a non-existenţei vidului dar şi a substanţei cu personalitate a realităţii fizice. Şi dacă Brahamn este Sursa tutror lucrurilor în acelaşi timp este şi finalul călătoriei pentru că Moksha te suprapune acestuia, închizând un cerc pe care indienii l-au studiat şi desenat în ceea ce se cheamă Joytish.

Ca orice religie totuşi hinduismul are şi el câteva texte sacre care sunt cumva baza lingvistică şi morfologică a manifestărilor pe care le întâlnim pornind pe acest drum iniţiatic, pentru că pătrunderea în orice practică spirituală înseamnă cumva o revenire în inetrior în locul acela mai bun din fiecare. Acestea pot fi categorisite pe două mari ramuri: Shruti – scripturi relevate – şi Smriti – scripturi reamintite. Aceste texte acoperă o sferă foarte largă începând cu teologia, filosofia, ritualuri şi merge până la date despre construcţia templelor, tehnici şi multe altele pentru a compune ceea ce se cheamă Dharma (existenţa). Desigur că pentru a începe să vorbeşti şi să înţelegi firele care ţes toată matricea de lumină pe care se bazează hinduismul este absolut necesar să citeşti cele mai importante dintre aceste scripturi ce definesc practic hinduismul: Vedele, Upanişadele, Bhagavad Gita, sau Ramayana şi Mahabharata. Toate sunt opere complexe ce conţin multe părţi de înţelepciune străveche ce încă strălucesc chiar şi în structura socială a Indiei, nu numai în practicile religioase. Este oricum o lume fascinantă şi e şi mai fascinant să facem noi conştient un pas către globalizarea credinţelor mai întâi şi apoi a prospectelor şi a socialului, pentru că vom avea o luntre cu care putem traversa lacul ce acum desparte de exemplu credinţele majore din lume, deşi toate militează şi converg către acelaşi punct: divinitatea din TINE.

Atmanul – prezenţa spiritului etern în fiecare – sau Devele – zeităţi sau entităţi luminoase – sau Avatarii – încarnări ale unor maeştrii sau ale acestor entităţi celeste care devin ghizi pe drumul către Moksha – sunt parte integrantă din Hinduism şi sunt întâlnite din plin începând cu textele sale dar şi atât de decorata arhitectură caracteristică zonei. Dacă la noi se spune că motivele populare sunt atât de dese şi de intricate „pentru ca să nu intre necuratul între ele”, similar construcţiile lor, ce sunt fascinante pentru noi, prezintă acest joc de plin-gol reprezentat prin imagini sculpturale şi arhetipuri formale în care jocul proporţiilor şi al conceptelor se pierde cumva, similar arhitecturii sud-central-americane. Vom păşi mai departe pe această cale, ale cărei ramificaţii unii dintre voi le-aţi regăsit în Yoga sau în alte curente născute din aceiaşi sursă, din Brahmanul către care tinde Atmanul pentru a se identifica cu el, cu Sursa.  Până vom reuşi atingerea interioară la nivelul la care ne e hărăzit să o facem vă invit să meditaţi puţin pe marginea unificării curentelor religioase şi să venim împreună cu soluţii pentru a deschide ochii oamenilor, astfel încât să facem primii paşi către Noul Pământ şi din acest punct de vedere.Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

2 comentarii

  1. eu am gasit o infinita sursa de inspiratie in Advaita Vedanta. Recomand cu caldura oricui este interesat nu numai de hinduism ci si de sinele sau in general, de Atman. o scoala filosofica cu adevarat exceptionala.

  2. Vlad poate ne împărtăşeşti puţin din ce ţi-a adus această cunoaştere, ar fi minunat pentru cei care citesc să înţeleagă şi latura practică a acestor cunoştinţe nu numai linia teoretică pe care noi încercăm să o expunem aici.
    Mulţumim oricum pentru împărtăşanie, asta ne aduce mai aproape de ceea ce suntem, de Noul Pământ

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Sunete neobisnuite din spatiu

  De aproape un an oameni din ţări diferite au auzit sunete ciudat venind din cer. Oamenii de ştiinţă sugerează...

Închide