Plantele au colonizat Pământul cu 100 de milioane mai devreme decât se credea

0

Un nou studiu despre apariția și evoluția plantelor, condus de către the University of Bristol, a ajuns la concluzia că primle plante care au colonizat Pământul au originea undeva acum 500 de milioane de ani – cu 100 de milioane mai devreme decât se credea până acum.

Pentru primele patru miliarde de ani din istoria Pământului, continentele planetare nu au conținut alte forme de viață în afara microbilor.

Totul s-a schimbat odată cu apariția plantelor din rudele lor acvatice, înverzind continentele, creând habitaturi pe care mai târziu aveau să le ocupe animalele.

Viața timpurie de pe Pământ seamănă cu ceea ce ce acoperă pământul în aceste zone vulcanice din Islanda. Coautor al studiului, Sylvia Pressel apare în dreapta pozei.Imagine: Paul Kenrick

Perioada în care a avut loc acest eveniment a fost până acum determinată cu ajutorul celor mai vechi fosile de plante, care au 420 de milioane de ani vechime.

Noi cercetări, publicate anul acesta în revista Proceedings of the National Academy of Sciences USA,, indică faptul că acest eveniment a avut loc cu 100 de milioane de ani mai devreme, schimbând perspectiva asupra evoluției biosferei Pământului.

Plantele sunt contribuitori majori la schimbările chimice ale rocilor contnentale, un proces cheie în ciclul carbonului ce reglează atmosfera Pământului și a climei de-a lungul a milioane de ani.

Echipa a folosit metodologia ”ceasului molecular”, care, combinând dovezile legate de diferențele genetice dintre speciile vii și cele fosilizate determină vârsta strămoșilor dispăruți, pentru a determina linia temporală evolutivă ce se poate vedea în golurile existente în cadrul fosilelor descoperite.

Rhynia gwynne-vaughanii – o tulpină de plantă fosilizată veche de 400 de milioane de ani din Aberdeenshire, Scoția. Imagine: The Natural History Museum, Londra

Dr Jennifer Morris, de la the University of Bristol’s School of Earth Sciences și coautor al studiului, explică: ”Răspândirea globală a plantelor și adaptările pentru viața pe uscat, a condus la o creștere a fenomenelor meteorologice continentale care, la rândul lor au condus la o descreștere dramatică a nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă și la o răcire globală.

“Încercările anterioare de a crea modele ale acestor schimbări în atmosfera Pământului au luat în calcul fosilele de plante existente – cercetarea noastră arată că aceste fosile nu arată exact momentul originii plantelor pe pământ, deci acestea trebuie revizuite”

Coautor Mark Puttick a descris abordarea echipei pentru crearea liniei temporale. El a declarat: ”Fosilele care există sunt prea puține și incomplete pentru a data exact momentul apariției plantelor pe uscat. În loc să ne bazăm doar pe fosile, am folosit o aboradre de tip ”ceas molecular” pentru a compara diferențele structurale din genele speciilor vii – aceste diferențe genetice relative au fost apoi convertite în ani, folosind fosilele ca bază de pornire.

“Rezultatele noastre arată că strămoșii plantelor de pe uscat erau vii în mijlocul Cambrianului, care este și vârsta primelor animale terestre cunoscute”.

Cooksonia pertoni colectată de Dianne Edwards dintr-o anumită locație (Pridoli). Ea are aproximativ 12mm înălțime. A fost pentru prima dată publicată în Palaeontology Vol 22 Edwards 1979 plate 4 fig13. National Museum, Țara Galilor.

O dificultate întâlnită în acest studiu este faptul că relațiile dintre cele mai vechi plante pe Pământ nu sunt cunoscute. De aceea echipa care a inclus și membri de la Cardiff University și the Natural History Museum, Londra, a explorat dacă relații diferite schimbă orginea estimată pentru apariția plantelor pe uscat.

Conducătorii studiului general, Profesor Philip Donoghue și Harald Schneider au adăugat: ”Am folosit diverse presupuneri în legătură cu relațiile dintre plantele de suprafață și am descoperit că acestea nu au un impact asupra vârstei celor mai vechi plante pe uscat.

Orice încercare viitoare de a crea un model al schimbărilor atmosferice de-a lungul timpului trebuie să ia în calcul o serie întreagă de incertitudini pe care noi le-am folosit în studiu”.

sursa: http://www.bristol.ac.uk/news/2018/february/plant-evolution.htmlAflă cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Creierul poate naviga folosind doar mirosul

EVANSTON - Cercetători de la Northwestern University au dezvltat un ”mediu virtual bazat pe miros” ce permite studiul modului în...

Închide