Intestinele sunt direct legate de creier

0

Intestinele umane sunt conectate la mai bine de 100 de milioane de celule nervoase – este practic un alt creier în sine. Și, într-adevăr, intestinele de fapt vorbesc cu creierul, eliberând hormoni în fluxul sangvin, hormoni ce în decurs de aproximativ 10 minute ne spun cât de înfometate sunt sau că nu ar fi trebuit să mâncăm o pizza întreagă. Un nou studiu a descoperit că intestinele au o conexiune directă la creier printr-un circuit neuronal ce îi permite să transmită semnale către creier în doar câteva secunde. Descoperirea ar putea să conducă la dezvoltarea unor noi tratamente pentru obezitate, dereglări de alimentație și chiar depresie sau autism – toate acestea fiind legate de intestine ce nu funcționează corect.

Studiul dezvăluie ”un nou set de căi neuronale pe care celulele intestinale le folosesc pentru a comunica rapid cu… trunchiul cerebral”, spune Daniel Drucker, cercetător ce a studiat dezechilibrele intestinale la the Lunenfeld-Tanenbaum Research Institute din Toronto, Canada. Cu toate că rămân multe întrebări fără răspuns înaintea unor aplicații clinice, el declară: ”Iată o nouă bucată incitantă a acestui puzzle”.

În 2010, neuro-cercetătorul Diego Bohórquez de la Duke University din Durham, North Carolina, a făcut o descoperire uimitoare atunci când se uita prin microscopul său electronic. Celulele enteroendocrine, ce sunt împrăștiate de-a lungul intestinelor și produc hormoni ce pornesc digestia și opresc foamea, prezintă niște protruzii de forma unor tălpi ce seamănă cu sinapsele neuronale, folosite pentru a comunica între ele. Bohórquez știa că acest tip de celule pot trimite mesaje hormonale către sistemul nervos central, însă s-a întrebat dacă ele ar putea ”vorbi” cu creierul folosind semnale electrice, la fel ca neuronii. Dacă lucrurile ar sta în acest fel, ele ar trebui să trimită semnalele prin intermediul nervului vag, ce pornește din zona intestinelor și merge direct în trunchiul cerebral.

El, împreună cu colegii săi, au injectat un virus fluorescent de rabie, care se transmite prin sinapsele neuronale, în colonul unor șoareci și a așteptat ca celulele enteroendocrine și partenerii lor să se aprindă. Acești parteneri s-au dovedit a neuronii vagi, prezintă un raport din revista Science.

Într-un vas Petri, celulele enteroendocrine s-au întins către neuronii vagi și au format conexiuni neuronale între ei. Celulele au emis chiar și glutamat, un neurotransmițător ce este implicat în miros și gust, pe care neuronii vagi l-au recepționat în 100 de milisecunde – mai rapid decât un clipit din ochi.

Este mult mai rapid decât viteza cu care hormonii călătoresc din intestine către creier prin sânge. Bohórquez declară: ”Lentoarea hormonilor poate fi responsabilă de eșecul multor medicamente ce suprimă pofta de mâncare. Următorul pas este să studiem dacă aceste semnale dintre intestine și creier îi oferă celui din urmă informații despre nutrienți sau valoarea calorică a mâncării pe care o ingerăm”, spune el.

Există câteva avantaje evidente ale semnalelor super-rapide dintre intestine și creier, precum detecția toxinelor și a otrăvurilor, însă se poate să existe și alte beneficii suplimentare ale simțirii conținutului intestinelor în timp real, spune tot acesta. Oricare ar fi acestea, există o șansă foarte mare ca acestea să fie antice – celulele senzoriale din intestine sunt datate la primul organism multicelular, o creatură plată numită Trichoplax adhaerens, care a trăit acum mai bine de 600 de milioane de ani.

Dovezi suplimentare despre modul în care putem profita de celulele senzoriale în ziua de astăzi, vin din partea unui alt studiu publicat în revista Cell. Oamenii de știință au folosit lasere pentru a stimula neuronii senzoriali ce inervează intestinele la șoareci, care la rândul lor au produs niște senzații de recompensă pe care rozătoarele au muncit din greu să le suprime. Stimularea cu laser a crescut și nivelurile unui neurotransmițător ce crește bunăstarea interioară, numit dopamină, în creierul acestora.

Combinate, cele două lucrări, ajută la explicarea fenomenului ce are loc atunci când este stimulat nervul vag prin intermediul unui curent electric, având ca efect un tratament eficient pentru depresie, în cazul pacienților umani, spune Ivan de Araujo, neurocercetător la  the Icahn School of Medicine de pe Mount Sinai din New York City, cel care a condus studiul publicat în Cell. Rezultatele ar putea să explice și de ce, la un nivel de bază, mâncatul ne face să ne simțim bine. ”Chiar dacă acești neuroni sunt în afara creierului, ei se încadrează perfect în defniția neuronilor recompensatorii” ce conduc ”motivația și cresc nivelurile de plăcere”, spune acesta.

sursa: https://www.sciencemag.org/news/2018/09/your-gut-directly-connected-your-brain-newly-discovered-neuron-circuit?fbclid=IwAR28fnIFwGk61-wF1gUhqWqXW7ynhMsS4we2Qz0cMGWGueZZeklVe63wtpwAflă cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Frecvența Schumann: sănătate și bunăstare?

Pentru a putea explora întrebarea ce stă ca titlu al articolului de față, avem nevoie să înțelegem puțin fenomenul așa...

Închide