Este ADN-ul urmatorul internet? – PARTEA a-III-a

0

  • continuare a articolului: http://noulpamant.ro/articole/stiri/este-adn-ul-urmatorul-internet-pareta-i/ Lumina din interiorul corpului Popp a fost realment speriat de acest fapt. A scris despre asta pe o hârtie şi un jurnal cunoscut de medicină a fost de acord să îi publice articolul. La scurt timp după aceasta, Popp a fost abordat de un student pe nume Bernhard Ruth, care l-a rugat pe Popp să îi supervizeze munca pentru dizertaţia de doctorat. Popp i-a răspuns că e gata să facă acest lucru dacă poate demonstra faptul că se emite lumină din corpul omenesc. continuarea articolului: http://noulpamant.ro/articole/este-adn-ul-urmatorul-internet-partea-a-ii-a/

Cum „vorbesc” celulele între ele

Atunci când te zgârii sau te tai, celulele care sunt afectate semnalează cumva ceulelor sănătoase din jur să înceapă să se reproducă pentru a umple şi repara deschiderea. Atunci când pielea este iar normală, întreagă, se trimite un semnal pentru oprirea acestui proces. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat mereu cum funcţionează acest proces.

Cu ajutorul emisiilor biofotonice, Popp a crezut că are un răspuns la această întrebare. Acest fenomen de coordonare şi comunicare poate avea loc doar în cadrul unui sistem holistic cu un dirijor central. Popp a demonstrat prin experimentele lui că emisii foarte slabe de lumină pot orchestra repararea corpului. Emisiile trebuiau să fie de intensitate joasă pentru că aceste comunicări au loc la un nivel foarte mic, intracelular, la nivel cuantic. Intensităţile superioare ar avea efect numai într-o lume a lui mai mare şi ar crea mult prea mul „zgomot” pentru a fi eficiente.

Numărul de fotoni emişi se pare că este legat de poziţia organismului pe scara evolutivă – cu cât e mai complex cu atât mai puţini fotoni emişi. Animalele rudimentare şi plantele emit în jur de 100 fotoni/cm2/sec la o lungime de undă de 200 – 800 nm, corespunzătoare unei frecvenţe EM foarte înalte din spectrul vizibil, iar oamenii emit numai 10 fotoni/cm2/sec la aceiaşi frecvenţă.

Într-o serie de studii Popp l-a pus pe unul dintre asistenţii săi – o femeie sănătoasă de 27 de ani – să stea în cameră în fiecare zi pentru nouă luni în timp ce el făcea o citire a unei porţiuni foarte mici a capului şi a frunţii. Popp a analizat datele şi a descoprit, spre surpriza lui, că emisiile de lumină urmăreau anumite modele – ritmuri biologice la 7, 14, 32, 80 şi 270 de zile – şi similitudini au fost notate la zi sau la noapte, la săptămână sau lună, acest fapt fiind atribuit bioritmului lumii şi al său personal.

Cancerul e o pierdere de lumină coerentă

Până acum Popp a studiat indivizi sănătoşi şi a găsit o extraordinară coerenţă la nivel cuantic. Dar ce fel de lumină e prezentă în cei care sunt bolnavi?

Popp şi-a încercat maşina pe o serie de pacienţi cu cancer. De fiecare dată aceşti pacienţi şi-au pierdut ritmurile naturale periodice dar şi coerenţa. Liniile interne de comunicare erau bruiate. Îşi pierduseră conexiunea cu lumea. Ca şi efect lumina lor se stingea.

Opusul acestei situaţii se poate identifica în cazul sclerozei multiple: SM e o stare de prea multă ordine. Pacienţii cu această boală preiau prea multă lumină, astfel inhibând abilităţile celulei de a-şi face treaba. Prea multă cooperare armonioasă obstrucţiona flexibilitatea şi individualitatea – la fel cum prea mulţi soldaţi îm marş traversând un pod îl fac să se prăbuşească. Coerenţa perfectă este starea optimă între haos şi ordine. Atunci când e prea multă cooperare este ca şi cum membrii individuali ai orchestrei nu mai sunt capabili să improvizeze. Ca efect pacienţii cu SM se scufundă în lumină.

Popp a examinat şi efectele stresului. Într-o stare de stres, rata emisiilor de biofotoni creşte – un mecanism de apărare proiectat să restabilească echilibrul pacientului.

Popp a recunoscut acum că experimentarea cu aceste lucruri se materializezaă în mai mult decât o cură pentru cancer sau Morfogeneza acestuia. A construit un model care oferea o explicaţie mai bună decât actuala teorie neo-Darwinistă prin care se explică modul de evoluţie pe planetă. Decât un sistem al norocului dar în cele din urmă o eroare aleatorie, dacă ADN-ul foloseşte frecvenţele varietăţii ca unealtă informaţională, aceasta sugerează un sistem de feed-back al unei comunicări perfecte prin valuri care codifică şi transmit informaţia.

„Voia bună” înseamnă lumină coerentă

Popp a înţeles că lumina din corp poate conţine cheia sănătăţii şi ale bolii. Într-un experiment, a comparat lumina de la găini lăsate libere cu cea de la găini ţinute în cuşti. Fotonii din primele au fost mult mai coerente decât cele din urmă.

Popp a trecut apoi la măsurătoile de emisii de biofotoni pentru evaluarea sănătăţii mâncărurilor. Cea mai sănătoasă mâncare avea cea mai joasă şi cea mai coerentă emisie. Orice neregularitate în sistem mărea producţia de fotoni. Sănătatea era o stare de comunicare perfectă la nivel subatomic iar boala este o stare de comunicare stricată. Suntem bolnavi atunci când valurile noastre nu sunt sincronizate.

Detecţia emisiilor de biofotoni este folosită actualmente comercial în industria mâncării. Ştiinţa agriculturii priveşte către emisiile biofotonice pentru a determina sănătatea plantelor pentru menţinerea calităţii mâncării. Biophotonen e o companie ce lucrează la dezvoltarea şi aplicarea practică a biofotonicii. Munca e bazată pe diverse modele. „Biophotonen” rezolvă problemele industriei mâncării, a mediului, a cosmeticelor etc.

Neprevăzute ale descoperirilor Dr. Popp

În 1970 Dr. Veljko Veljkovic care acum conduce Centrul pentru Cerectare şi Inginerie Multidisciplinară din cadrul Institutului Nuclear de Ştiinţe Vinca a descoperit şi el o metodă pentru prezicerea prezenţei chimicalelor organice cancerigene ce suferă mutaţii sau sunt toxice sau chiar şi a celora care erau antibiotice sau citostatice (anticancer) între sutele de chimicale produse de către rapid crescătoarea industrie chimică. Institutul Lui Veljkvic din Belgrad s-a aliat de atunci cu alte laboratoare europene pentru aplicarea aceleoraşi metode pentru descoperirea medicamentelor, mai ales în lupta contra SIDA.

Terapia Biofotonică

Terapia biofotonică este aplicarea de lumină pe anumite zone ale pielii pentru vindecare. Lumina, sau fotonii care sunt emişi de aceste maşinării sunt absorbiţi de către fotoreceptorii pielii şi apoi circulă prin sistemul nervos până la creier unde reglează ceea ce este cunoscut sub numele de bio-energie umană. Prin stimularea unor anumite zone ale corpului cu cantităţi specifice de lumină terapia biofotonică poate reduce durerea dar poate ajuta şi în diverse procese de vindecare.

Teoria din spatele terapiei biofotonice este bazată pe munca Dr. Franz Morell şi a fost dezvoltată de către Dr. L.C. Vincent şi F.A. Popp care au teoriticizat faptul că lumina afectează oscilaţia electromagnetică sau valurile corpului şi reglează activitatea enzimală.

notă personală: spre deosebire de spectrul vizibil şi invizibil al radiaţiilor electromagnetice, emisiile care sunt „emise” în timpul vindecărilor în lucurul cu bioenergia sunt mult mai subtile decât ceea ce aparatura poate detecta la ora actuală. Oricum este foarte clar trasată direcţia şi primele dovezi sunt enunţate într-un mediu ştiinţific, cuantificabil raţional. Ceea ce trece dincolo de câmpul interacţiunilor cuantice e greu de cuantificat şi ţine de structurile superioare ale omului şi de capacităţile native ale acestor structuri de a emite lumină informatizată dar şi de a o atrage.

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
RASPUNS PRIN VIZORUL SUFLETULUI – partenerul de viata

Iată-ne la un nou episod al Vizorului. De fiecare dată răspunsurile vibrează într-u anume fel special, pentru că în esenţa...

Închide