Astronomii au descoperit „fratele pierdut” al Soarelui

0

Astronomii au identificat primul „frate” al Soarelui – o stea care a fost aproape sigur nascuta din acelasi nor de praf cosmic si gaz ca si steaua noastra. Noile metode pentru identificarea fratelui Soarelui va ajuta astronomii sa gaseasca si alte „rude”, o munca ce ar putea conduce la intelegerea modului si a gasirii locatiei unde s-a format Soarele dar si cum a devenit sistemul nostru solar un loc prielnice vietii.

Fratele Soarelui HD 162826 nu este vizibil cu ochiul liber, insa cu un binoclu normal poate fi observat langa stralucitoarea stea Vega, pe cerul noptii.
Imagine: Ivan Ramirez/Tim Jones/McDonald Observatory
O echipa de cercetatori condusa de catre astronomul Ivan Ramirez de la University of Texas din Austin a identificat primul „frate” al Soarelui – o stea care aproape sigur s-a nascut din acelasi nor de praf cosmic si gaze ca si Soarele nostru. Metodele folosite de catre Ramirez vor ajuta in viitor la descoperirea altor stele nascute din aceiasi sursa, ceea ce ne poate oferi informatii in legatura cu modul de formare al Soarelui si cum sistemul nostru solar a devenit un loc prielnic vietii. Lucrarea a fost publicata in revista Science, in numarul din 1 iunie.

„Vrem sa stim unde ne-am nascut”, spune Ramirez. „Daca ne putem da seama in ce parte a galaxiei s-a format Soarele, putem sa refacem conditiile in care s-a format sistemul nostru solar. Acest fapt ne-ar putea spune de ce suntem aici”.

in plus, exista o sansa, „foarte mica” insa nu zero, spune Ramirez, ca acesti frati ai Soarelui sa aiba in jurul lor planete ce pot sustine viata. In primele zile dupa nasterea lor, explica el, coliziunile ar fi putut smulge bucati din planete, iar aceste fragmente ar fi putut calatori intre sistemele solare, poate chiar acelea care sunt responsabile cu aparitia vietii primitive pe Pamant. Sau, fragmente de pe Pamant ar fi putut fi transportate catre planete ce se rotesc in jurul fratilor Soarelui. „Deci s-ar putea spune ca fratii Soarelui sunt candidati de prima mana in cautarea vietii extraterestre”, spune Ramirez.

Steaua identificata de echipa a fost botezata HD 162826, fiind un corp ceresc cu 15% mai masiv decat Soarele, localizat la 110 ani lumina distanta, in constelatia Hercules. Steaua nu este vizibila cu ochiul liber, poate fi observata folosind un binoclu slab, la distanta foarte mica de stralucitoarea stea Vega.

Echipa a identificat steaua HD 162826 ca fiind frate al Soarelui urmarind 30 de candidati pentru aceasta functie, aflati in diverse grupuri stelare. Ramirez a studiat 23 din aceste stele in profunzime folosind Telescopul Harlan J. Smith de la McDonald Observatory, iar restul de stele ramase (vizibile doar din emisfera sudica) cu ajutorul Telescopului Clay Magellan Telescope de la Las Campanas Observatory din Chile. Toate observatiile au folosit spectroscopie de inalta rezolutie pentru a intelege in profunzime compozitia chimica a stelelor.

Insa, pentru a identifica exact o ruda a Soarelui, e nevoie de o serie de factori, spune Ramirez. In afara analizei chimice, echipa sa a inclus in studiu infoirmatii despre orbitele stelare – unde au fost si unde merg pe traseele lor in jurul centrului Caii Lactee. Expertii in domeniu aflati in echipa, camp numit „dinamica”, sunt A. T. Bajkova de la Pulkovo Astronomical Observatory din St. Petersburg, Rusia si V. V. Bobylev de la St. Petersburg State University. Combinand informatiile despre structura chimica a stelelor si dinamica acestora, numarul candidatilor a fost restrans la unul singur: HD 162826.

Printr-o „coincidenta norocoasa”, spune Ramirez, aceasta stea a fost studiata de catre echipa de la McDonald Observatory Planet Search. „Au observat-o deja de mai bine de 15 ani”, spune el. Aceste studii, analizate de catre Michael Endl si William Cochran de la The University of Texas, dublate de calculele realizate de catre Rob Wittenmyer de la University of New South Wales, au exclus orice „Jupiter fierbinte” – planete masive care orbiteaza foarte aproape de stea. Studiile indica faptul ca exista un analog al lui Jupiter care se roteste in jurul stelei, insa nu exclud posibilitatea existentei si a altor planete mai mici in jurul acesteia.

In timp ce descoperirea unui singur frate al Soarelui este ciudata, totusi Ramirez puncteaza faptul ca proiectul are un scop mai larg: acela de a crea o harta pentru modul in care se pot identifica aceste rude ale stelei noastre, in asteptarea unor fluxuri masive de date care vor veni in curand din partea unor proiecte precum Gaia.

„Ideea este ca Soarele nostru s-a nascut intr-un roi de o mie sau de cateva sute de mii de stele. Acest roi, care s-a format acum 4,5 milioane de ani, s-a rupt de atunci”, spune el. „Multe se pot intampla in acest timp”. Stelele din acest roi s-au desprins si si-au inceput miscarile de rotatie in jurul centrului galaxiei, acest fenomen conducandu-le in diverse parti ale Caii Lactee. Putine dintre ele, precum HD 162826, sunt aproape. Altele se afla la o distanta mult mai mare.

Datele care vor veni in curand de la Gaia „nu se vor limita la stelele din apropierea noastra”, spune Ramirez, subliniind faptul ca acest proiect va oferi exact distantele si miscarile a milioane de stele, ceea ce va permite astronomilor sa caute rude ale Soarelui pana in centrul galaxiei. „Numarul stelelor pe care le putem studia va creste cam de 10.000 de ori”, a declarat Ramirez.

Insa chiar si atunci cand vom avea informatii despre mai multe stele, nu este ca si cum „o sa introducem datele acestea intr-un computer si acesta ne va da raspunsul”, spune Ramirez. „Nu este atat de simplu. Trebuie sa fii atent, sa analizezi fiecare stea in parte”. Totusi, spune el ca metodele puse la punct de catre echipa sa vor scurta timpul necesar analizei.

„Nu pierdeti prea mult timp analizand fiecare detaliu al fiecarei stele”, spune el. „Va puteti concentra pe anumite elemente chimice cheie, ce vor fi extrem de utile”. Aceste elemente sunt cele care variaza in cadrul stelelor, care, in general au compozitii chimice foarte asemanatoare. Aceste elemente chimice variabile depind in mare masura de zona din galaxie unde s-au format. Echipa lui Ramirez a identificat bariu si ytriu ca fiind extrem de folositoare in aceasta cautare.

Odata ce vor fi identificati mai multi frati ai Soarelui, astronomii vor fi cu un pas mai aproape de a afla unde si cum s-a format Soarele. Pentru a atinge acest tel, specialistii in dinamica vor crea modele pentru toate orbitele acestor rude ale Soarelui, dand timpul inapoi, pentru a afla unde se intersecteaza: locul lor de nastere.

sursa: 

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Studiul magnetismului unui singur atom

Cercetatorii au demonstrat pentru prima data limita maxima teoretica a energiei necesare sa controleze magnetismul unui singur atom. Munca fundamentala...

Închide