Activitatea din hipocamp dezvaluie abilitatea muzicii de a amplifica puterea de memorare

0

A fost observat pentru prima data faptul ca hipocampul – o structura cerebrala ce este esentiala pentru crearea amintirilor de lunga durata – este activ ca raspuns la fraze muzicale recurente, atunci cand ascultam muzica. De aceea, implicarea hipocampului in amintirile de lunga durata ar putea fi mai putin exacta decat se credea pana acum, indicand ca procesele de memorare pe termen scurt si lung ar putea totusi sa depinda unul de celalalt.

Studiul a fost facut la University of Jyväskylä si la AMI Center of Aalto University, de catre un grup de cercetatori condus de catre Profesor Academician Petri Toiviainen, la Finnish Centre for Interdisciplinary Music Research (CIMR) din cadrul University of Jyväskylä, si de catre Dr. Elvira Brattico, Aalto University si University of Helsinki. Rezultatele studiului au fost publicate in revista Cortex, care este axata pe studiul sistemului nervos si al comportamentului.
140618100536-large
Imagine: Suomen Akatemia (Academia Finlandei)
Activitatea din zona (indicata cu rosu) din interiorul hipocampului (indicat cu verde) a crescut atunci cand motivele muzicale din piesa s-au repetat.

„Studiul nostru a demonstrat practic faptul ca exista o crestere a activitatii in zona lobului teporal median – cel mai bine cunoscut pentru memoria pe termen lung – atunci cand motivele muzicale din piesa s-au repetat. Acest lucru inseamna ca zonele din lobi sunt implicate in recunoasterea amintirilor pe termen scurt”, explica Iball Burunat, iar conducatorul studiului, Dr. Brattica adauga: „Important este ca acest fapt nu a mai fost observat pana acum de catre neurostiinta aplicata muzicii”.

Un punct esential al studiului a fost folosirea unui mediu ce este intr-un fel „mai natural” decat cele care sunt folosite in mod traditional in studiile neurostiintelor: participantii nu avut decat de ascultat in mod alternativ Tangoul argentinian de la inceput la sfarsit.Acest tip de muzica are o linie bine definita, armonica, repetitiva, ce este usor de ascultat. Aceasta poate fi folosita pentru a studia proccesele de recunoastere din creier fara a apela la sunete create in laborator. Folosind o abordare mult mai directa, cercetatorii au putut identifica ce zone din creier sunt implicate in recunoasterea motivelor muzicale, fara a avea nevoie sa se bazeze pe capacitatea participantilor de a se auto-evalua, ceea ce ar fi constrans studiul proceselor cerebrale.

„Credem ca noua noastra metoda ne-a permis sa descoperim acest fenomen. Cu alte cuvinte, zonele identificate ar putea fi implicate in formarea unei amintiri de mai lunga durata a unei piese muzicale, fapt realizat prin folosirea unui stimul din viata reala (inregistrarea unui concert live) intr-o situatie reala in care participantii doar asculta muzica, iar raspunsurile creierelor lor sunt inregistrate”, explica Iballa Burunat. Ascutarea muzicii de la inceput pana la final este posibil sa fi realizat o amintire pe termen lung. Acest lucru nu ar putea fi studiat daca s-ar fi folosit un stimul auditiv mult mai simplu, in conditii controlate, dupa cum este cazul in schimb, in cazul majoritatii studiilor legate de muzica si memorie.

Cu toate ca un test ce simuleaza un caz real de viata este suficient pentru a porni implicarea hipocampului, o alta explicatie ar putea fi gasita in capacitatea muzicii de a naste emotii. „Nu putem ignora puterea emotionala a muzicii, care este privita ca fiind cruciala pentru amplificarea puterii de memorare cauzata de catre muzica si de modul in care si ce ne amintim. Exista dovezi solide in cazul legaturii existente dintre muzica, memorie si emotii – de exemplu memoriile autobiografice. Deci nu ar fi nicio surpriza ca acel continut emotional al muzicii sa fi fost un factor declansator al acestor raspunsuri limbice”, continua ea. Si acest lucru are sens, deoarece piesa muzica ce a fost aleasa, compusa de catre Astor Piazzolla, a fost o piesa pe care acesta a oferit-o tribut mortii subite a tatalui sau, asadar scopul pricipal al piesei era sa aiba o natura profund emotionala”.

Cu siguranta ca hipocampul – ca parte a sistemului limbic – este conectat la circuitele neuronale care sunt implicate in comportamentul emotional, iar cercetarile ce au loc in acest moment sugereaza ca experientele emotionale par sa fie mai usor memorabile decat cele neutre. Autorii subliniaza ca aceste rezultate ar trebui sa stimuleze studii similare in legatura cu meoria legata de vorbire sau memoria vizuala pe termen scurt, urmarind temele sau structurile repetitive ale unui anumit stimul. Mai mult decat atat, studiul are implicatii asupra bolilor neurodegenerative asociate atrofierii hipocampului, precum Alzheimer. „Muzica poate afecta pozitiv pacientii, daca este folosita intelept pentru a le stimula hipocampul, iar in acest fel sistemul memoriei”, indica Profesor Academician Petri Toivianen. O mai buna intelegere a legaturii dintre muzica si memorie ar putea avea repercusiuni extrem de intinse, conducand catre noi moduri de a interveni pentru reabilitarea sau pentru imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cu boli neurodegenerative.

Studiul a fost finantat de catre Academy of Finland.

sursa: 

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Zece beneficii uimitoare ale polenului de albine

Polenul de albine este un remediu holistic folosit in intreaga lume.  Din pacate, marea majoritate a utilizarilor posibile ale polenului...

Închide