Oamenii de știință au descoperit un cântec ce reduce anxietatea cu 65%

0

Anxietatea – acea senzație de groază, frică, grijă și panică – nu este ceva nou, cu siguranță. Hipocrate scria despre ea în secolul 4 înainte de Cristos. La fel făcea și Søren Kierkegaard în 1860. Și sigmund Freud ataca subiectul acestei dereglări în 1926.

Totuși, dacă ajungem în prezent obsrevăm o creștere semnificativă a incidențelor acestei dereglări – mai ales în rândul tineretului.
Medicmantele sunt tratamentul clasic pentru anxietate. Terapia cognitiv-comportamentală este și ea folosită de multe ori. Cei care au înclinații către holism apelează la meditație, yoga, masaj sau alte tehnici de relaxare. Terapia muzicală a fost și ea folosită cu succes. Însă acum, neurocercetători din Marea Britanie au descoperit un cântec ce are rezultate dramatice, reducând cu 65% anxietatea generală…

Anxietatea și Generația Y

Un studiu efectuat în 2013 a descoperit că 57% dintre studenții americani de sex feminin au raportat episoade de ”anxietate copleșitoare”. În Marea Britanie, organizația de caritate YouthNet a descoperit că o treime dintre femeile tinere – și unul din zece bărbați – suferă de atacuri de panică.

Marjorie Wallace, președinte al organizației de caritate Sane, crede că generația Y (persoane născute în anii 80 și 90) fac parte din generația disperării. ”A fost întodeauna greu să crești, însă de unde această senzație de disperare? Acest lucru este nou”, spune ea.

Scriitoarea Rachael Dove declara în ”Anxiety: the epidemic sweeping through Generation Y: (Anxietatea: epidemia care face valuri în Generația Y)

“Deci, ce se întâmplă? Dezvoltarea tehnologiei, parentingul supra-protectiv și școlile de tip ”fabrică de examene” sunt printre motivele pe care psihologii le identifică drept furie generațională. Un alt motiv, adus în discuție de mulți psihologi (pe cât de nerecunoscător ar suna) este luxul de a avea prea multe opțiuni”.

Pieter Kruger, un psiholog londonez, spune că cercetările indică faptul că oamenii care nu simt că au o opțiune sunt mai rezistenți – mai ales pentru că pot da vina pe viață sau pe ceilalți dacă fac o alegere greșită. Totuși, dacă ai o plajă foarte largă de opțiuni, nu mai ai pe cine să dai vina decât pe tine. ”Devenim mult mai obsedați pentru că vrem să luăm deciziile corecte de fiecare dată”, spune acesta.

Scriitoarea Claire Eastham, de 26 de ani, este de acord pe blogul ei We Are All Mad Here:

“Mi-am petrecut mult timp făcându-mi griji în legătură cu ce o să fac cu viața mea. Generațiile anterioare nu aveau opțiunile în mâinile lor. Dacă ți se spune ce să faci, scapi de presiune.”
În epoca noastră modernă, luarea deciziilor poate declanșa un fel de paralizie. Deseori, vom analiza obsesiv multe opțiuni să spunem, pentru o pereche de pantofi. În cele din urmă, supraîncărcarea cu informații se va instala și ne vom înceta întregul demers de cumpărare, extenuați și vinovați pentru că ne-am istovit pentru o sarcină aparent atât de simplă.

Tehnologia contribuie și ea la amplificarea anxietății. Multe persoane se simt expuse fără smartphonurile lor – și rareori sunt fără acestea la ele. Gadgeturile mobile u tendința de a fi fereastra lor către lume, oferindu-le o senzație de coexiune. Însă există o parte întunecată a tehnologiei în nevoia de a fii la curent cu tot ceea ce face toată lumea în mediul social – cunoscută sub numele de Fomo (Fapc), sau frica de a pierde ceva.

“Fomo este ceva real și poate fi o dependență constantă ce afectează nivelurile de anxietate și senzația generală de bunăstare”, spune Kruger.

Mediile sociale ne permit să ne comparăm cu absolut orice – relații, diete, figură, frumusețe, bogăție, standard de viață – și nu numai cu prietenii noștri, dar și cu celebritățile. Și, după cum au arătat cercetările, timpul petrecut în rețelele de socializare ”poate crea depresie pentru oamenii care se compară cu ceilalți”.

În afara restructurării stilului nostru de viață și al limitării expunerii pe rețelele sociale – și prin a învăța să lucrezi câteodată cu o supra-abundență de opțiuni – neurocercetătorii au descoperit că ascultarea unui cântec compus special pentru asemenea cazuri, poate avea o influență profundă asupra nivelurilor noastre de anxietate.

Crearea celei mai performante muzici anti-stres

Cercetători de la Mindlab International din Marea Britanie au dorit să știe ce tip de muzică induce cel mai profund grad de relaxare. Studiul a constat în rezolvarea unor puzzle-uri complexe – care în mod inerent au declanșat un anumit grad de stres – în timp ce participanții erauconectați la diverși senzori. În același timp, participanții au ascultat o plajă largă se cântce în timp ce oamenii de știință le măsurau activitatea cerebrală, bătăile inimii, presiunea snagvină și ritmul respirației.

Ei au descoperit că unul dintre cântece — “Weightless” — a condus la un rezultat uimior de 65% reducere a anxietății generale și 35% reducere în cazul datelor fiziologice.
Interesant este că acest cântec a fost gândit special pentru a induce stări profunde de relaxare. Creat de către Marconi Union, muzicienii au lucrat împreună cu terapeuți prin sunet pentru a aranja cu grijă armoniile muzicale, ritmurile și liniile de bas, care în chimb, micșorează frecvența bătăilor inimii și presiunea sangvină în timp ce micșorează și nivelurile de hormoni de stres, precum cortizolul.

De fapt, muzica este atât de eficientă încât mult dintre participantele de sex feminin din cadrul testului, audevenit somnoroase – într-o măsură atât de mare încât conducătorul studiului Dr. David Lewis-Hodgson a emis avertizarea de a nu asculta această piesă la volan.
Puteți să ascultați piesa chiar acum:

sursa: http://themindunleashed.com/2016/12/neuroscientists-discover-song-reduces-anxiety-65-percent-listen.htmlAflă cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
O dietă asemănătoare postului poate vindeca diabetul

O dietă gândită să imite efectele postului pare să producă un efect de revers al diabetului prin reprogramarea celulor, arată...

Închide