Părintele Ilie Cleopa, luminătorul de suflete

1

 

Extrem de iubit de oameni, un foarte bun şi strict monah, părintele Ilie Cleopa a fost şi va rămâne pentru români un luminător de suflete şi un aducător de bucurie.

Considerat un înţelept al timpului, pastorul Cleopa a fost părintele tuturor celor care-i căutau sfaturile, compania şi îndemnurile. Născut într-o familie cu 10 copii, părintele Ilie Cleopa şi-a început viaţa monahală la vârsta de 17 ani. A fost mai întâi frate de mănăstire şi cioban la oi, în obştea Mănăstirii Sihăstria. Abia după trei zile în care este pus la încercare de către stareţul mănăstirii, părintele Cleopa reuşeşte să fie acceptat în mănăstire.

După 16 ani petrecuţi la mănăstire, Ilie Cleopa este luat în armată, după care, la întoarcere este tuns în monahism, devenind călugăr cu numele de Cleopa. Odată cu venirea comuniştilor la putere, urmează o perioadă dificilă pentru părinte. În urma unei predici susţinută la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în care spunea: “Să dea Dumnezeu ca și conducătorii noștri de acum să fie ca Sfinţii Împărați, ca să-i pomenească Biserica în veac!” comuniştii l-au arestat şi anchetat, însă nu pentru mult timp. După eliberare, apropiaţii l-au sfătuit să se retragă pentru un timp în munţi, pentru a scăpa de anchetele comuniştilor. Părintele Cleopa și-a făcut atunci o casă din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când câte ceva de mâncare. Părintele se ruga acolo neîncetat, ziua şi noaptea, cerând ajutorul şi mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie.

După șase luni de retragere în munţi, părintele Cleopa a fost readus ca stareţ în obștea Mănăstirii Sihăstria. În 1949, părintele Ilie Cleopa este numit stareţ al Mănăstirii Slatina-Suceava şi pleacă acolo împreună cu încă 30 de călugări. Aici întemeiază o obşte cu 80 de vieţuitori, iar pe lângă această îndeltnicire, părintelui îi mai revine şi misiunea de a supraveghea şi îndruma viaţa duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi, precum Putna, Moldovița, Râșca, Sihăstria și schiturile Sihla și Rarău.

Prin 1952, părintele este anchetat din nou de securitate şi decide iar să se retragă în munţi, de data aceasta, pentru o perioadă de doi ani de zile, după care a revenit la Mănăstirea Slatina. În 1956 părintele Cleopa se întoarce la mănăstirea Sihăstria unde este primit cu mare bucurie şi căldură în suflete, atât de călugări, cât şi de oameni.

Învăţăturile Părintelui Ilie Cleopa

Pentru cei care nu ştiu, părintele Cleopa a avut o mare evlavie pentru Fecioara Maria. Îndemna pe toată lumea să I se roage sfintei Marii şi o lăuda întotdeauna în rugăciunile lui.

“Ştiţi voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasă a toată făptura, cămara -Cuvântul, uşa luminii, ca lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este uşa vieţii, ca prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul”

Se mai spune că la fiecare slujbă, părintele îi întreba pe cei prezenţi dacă au în casă o icoană cu Maica Domnului, pentru că, îi sfătuia părintele…

“…Dacă nu era ea, cred că lumea aceasta se pierdea cu mult mai devreme!”

Femeilor care se plângeau de soţii lor le spunea să nu divorţeze, ci mai degrabă să se roage pentru ei:

”Nu-ti zic eu, ci : De unde ştii, femeie, că nu îţi vei mântui bărbatul? Nu ştii tu că se sfinţeşte bărbatul necredincios prin femeia credincioasă şi invers?”

De asemenea, pe cei care se temeau de vrăji şi de farmece părintele Cleopa îi sfătuia astfel:

”Nu vă temeţi de vrăji! Să aveţi şi grijă să nu-L supăraţi cu păcatele. Şi farmecele nu vor avea nicio putere! Spovediţi-vă de păcate, postiţi şi faceţi ”.

Îndemnuri avea şi pentru cei bolnavi care-I cereau sfaturi şi-l rugau să se roage pentru sănătatea lor:

”Cea mai mare slujbă pentru cei bolnavi este Sfântul Maslu. Dar nu foloseşte, dacă omul nu este spovedit. Deci mai întâi spovediţi-vă de toate păcatele şi apoi faceţi Sfântul Maslu cu cel puţin trei preoţi”.

Tinerilor care voiau să se căsătorească, le dădea sfaturi, îi binecuvânta, le făcea pomelnic pentru sfintele slujbe şi le spunea astfel:

”Rugaţi-vă la Maica Domnului cu post şi metanii şi citiţi Acatistul Bunei Vestiri!”

parintele Ilie Cleopa

Înţelepciunea şi harul părintelui Cleopa

De ce a fost părintele Ilie Cleopa atât de iubit şi de apreciat? Ei bine, mărturiile de peste ani ale celor care l-au cunoscut dezvăluie înainte de toate, un om. Un om corect, cald, cu darul ascultării semenilor, al propovăduirii iubirii pentru Dumnezeu şi al iubirii pentru semenii lui. Cu toate acestea, părintele Cleopa era adânc ancorat în realitatea vremurilor trăite, suferind împreună cu oamenii în perioada comunismului. Era, deasemenea, considerat un părinte înţelept, un învăţător dar şi un prieten al tuturor celor care-I cereau sfatul, însă devenea extrem de vehement în ceea ce privea păcatele oamenilor. O altă trăsătură pe care părintele o avea era dărnicia şi milostivenia. Darurile pe care le primea, le împărţea cu multă discreţie şi celorlaţi. Sfaturile şi îndemnurile pe care le oferea oamenilor au stat la baza conturării unui portret de duhovnic înţelelp, bun, cald şi smerit.

 

Licenţa Creative Commons
„Părintele Ilie Cleopa, luminătorul de suflete” de noulpamant.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
O figurina care pune sub semnul intrebarii scenariul evolutionist

Un artefact micut ce prezinta o silueta umana a fost descoperit in 1889, in momentul in care muncitori sapau un...

Închide