Tradiţii şi obiceiuri în ziua celor 40 de mucenici

3

În fiecare an, pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe cei 40 de Mucenici. Legat de această sărbătoare, românii au dezvoltat de-a lungul timpului o mulţime de tradiţii şi obiceiuri.

Cine au fost cei 40 de mucenici?

Multă lume sărbătoreşte această zi, în special, pentru cele 40 de pahare de vin, pe care tradiţia spune că bărbaţii trebuie să le bea. Însă, ştiţi oare cine sunt cei 40 de mucenici şi ce au făcut ei? Aceştia au trăit în vremea Împăratului Licinus, mare prigonitor al creştinilor. Sfinţii 40 de Mucenici au fost soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceştia nu erau doar de origine, ci şi greci, amestecaţi cu armeni. Aflând de credinţa lor, Împăratul i-a pus pe aceştia să se închine idolilor, însă pentru că sfinţii au refuzat, au fost aruncaţi în închisoare  pentru opt zile, timp în care au fost bătuţi cu pietre. Legenda spune că, în aceea noapte s-au întâmplat multe minuni printre care aceea că apa lacului Sevasteiei, în care au fost lăsaţi să moară îngheţaţi, s-a încălzit, iar 40 de cununi strălucitoare s-au coborât deasupra capetelor lor. Văzând toate aceste minuni, împăratul a poruncit să fie scoşi din lac şi lăsaţi să moară pe câmp, zdrobindu-le oasele de la picioare.

Obiceiuri şi tradiţii

–          Începe anul agricol

Ziua de 9 martie reprezintă şi ziua în care începe anul agricol. Astfel, toate comunităţile rurale aveau obiceiul de a scoate plugul la arat. Personajul principal în acest obicei era interpretat de femeie. După ce plugul era adus în faţa casei, plugarii îşi descopereau capetele şi se aşezau înaintea boilor sau a cailor. Atunci, femeia ieşea din casă cu o traistă plină de bunătăţi pentru plugari şi cu un vas cu apă sfinţită, tămâie şi busuioc pentru sfinţirea carului şi a plugului. Ea trebuia să înconjoare de trei ori carul şi să-l stropească cu agheasmă, moment în care rostea şi o mică poezie: „Cât de curată este tămâia şi agheasma, aşa de curaţi să fiţi şi voi. Şi să umblaţi nedespărţiţi la arat. Şi nici când să nu daţi peste vreun strigoi sau moroi care să vă facă rău”. De asemenea, în faţa boilor, femeia aşeza un ou, iar dacă acesta nu se spărgea după ce trece carul, însemna că plugarilor le va merge bine. În coamele plugului se mai punea un colac împletit, numit Creciun, păstrat în fiecare casa de la Crăciun. Colacul era considerat un simbol al fertilităţii. După acest moment plin de solemnitate, plugarii porneau plugul către câmp sau către grădina din apropiere, unde marcau o brazdă simbolică. După aceasta, dezlegau animalele şi le hrăneau , iar pentru ei începea ospăţul. În unele sate, erau adunate toate plugurile pe islazul sătesc, unde preotul le făcea o slujbă de sfinţire.

–          Se prognozează vremea pentru restul anului

Această zi, era pentru bătrânii satelor şi un bun prilej pentru a afla vremea pentru restul anului. Se consideră că dacă în această zi plouă, va ploua şi de , dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor, dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă iar ştiuleţii de porumb vor lungi şi bogaţi.

Cele două obiceiuri descrise erau, cel mai des, întâlnite în satele din Bucovina, unde au fost effectuate până prin preajma celui de-al doilea război mondial. Odată cu venirea comunismului, practicile au dispărut, plugurile fiind, treptat, înlocuite de tractoare.

–          Se face curăţenie

Totodată, în această zi, oamenii începeau şi curăţenia de primăvară. Dădeau foc gunoaielor stânse, numai cu cărbuni aduşi din casă, pentru a adduce căldura din casă şi afară. Focurile erau întreţinute cu paie vechi, plante uscate, gunoi de grajd şi alte rămăşiţe care simbolizau arderea rituală a iernii şi purificarea în vederea întâmpinării noului an agricol. Feciorii săreau peste focuri, pentru ca hainele să li se imbibe cu fum.

–          Se coc mucenici

Azi, se mai păstrează numai obiceiul conform căruia femeile trebuie să coacă 40 de figurine din aluat, numite sfinţişori sau mucenici, iar bărbaţii trebuie să bea 40 de pahare de vin sau rachiu. „Sfinţişorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt. Proaspăt scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară cu nucă măcinată, după care se împart, pentru sufletul morţilor, mai ales copiilor din vecini.

Mucenici moldovenesti4Cum se fac mucenicii în fiecare zonă a ţării

Prepararea muceniclor sau a sfinţişorilor diferă de la o regiune la alta. Astfel, în Moldova, mucenicii sunt făcuţi din aluat. Aceştia se împletesc în formă de cifra opt, se ung cu ouă bătut şi se dau la cuptor. După ce s-au copt, sunt  unşi cu miere şi presăraţi cu nucă. În Muntenia şi Dobrogea, mucenicii se fac foarte mici, tot împletiţi, însă sunt puşi la fiert, sub formă de zeamă, cu zahăr, nucă măcinată şi alte condimente. În Transilvania, acest obicei al Mucenicilor nu a existat, însă, în zilele noastre,  gospodinele au început să facă sfinţişori.

Sărbătoarea  celor 40 de mucenici mai este cunoscută în lumea creştină şi ca fiind ziua în care se deschid mormintele şi porţile Raiului. Însemnătatea ei este respectată în toate regiunile ţării şi sărbătorită aşa cum se cuvine, în special prin pomenile pe care gospodinele le fac în cinstea celor trecuţi în lumea cealaltă.

 
Licenţa Creative Commons
Tradiţii şi obiceiuri în ziua celor 40 de mucenici de http://noulpamant.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional.

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

3 comentarii

  1. de ce fix 40?
    ca cei 40 de ani de ratacire in desert a evreilor
    ca cele 40 de zile in desert petrecute de IH…
    40 de zile pana la inaltarea spiritului dupa moarte…

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Numerologie – Numele şi Prenumele: un duo ce „programează” caracterul şi sănătatea

  Numele nu este un cuvânt oarecare. Este parte din tine. Te reprezintă şi te influenţează în fiecare clipă. El...

Închide