Postul Crăciunului: semnificații, tradiții și superstiții

0

De sâmbătă, 14 noiembrie, creștinii au intrat în Postul Crăciunului. Un post al curățirii, al reflectării, dar și al bucuriei. Este primul post din anul bisericesc și ultimul din cel civil.

Spre deosebire de postul Paștelui, postul Crăciunului are mai multe dezlegări. Astfel, în fiecare sămbătă și duminică, oamenii au dezlegare la pește și produse din pește, la vin și la untdelemn. Mai mult, în zilele de sărbătoare precum 30 noiembrie (Sfântul Andrei), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 13 decembrie (Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei) și 18 decembrie ( Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul) se face dezlegare la pește.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii Mântuitorului. După unii adepți ai cultului ortodox, datorită duratei de 40 de zile, postul se aseamănă, oarecum, și cu cel al lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în decalogul scris pe lespezi de piatră. Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, nu toți creștinii posteau la fel. Spre exemplu, unii țineau post șapte zile, alții șase săptămâni, unii posteau mai aspru, alții mai ușor. Abia în anul 1166, în urma Sinodului local din Constantinopol, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, Postul Crăciunului s-a uniformizat, desfășurându-se în același mod pentru toți creștinii.

Tradiții și obiceiuri respectate de-a lungul vremurilor

În funcție de zonă, în rândul creștinilor s-au împământenit diverse tradiții și obiceiuri ce sunt respectate în Postul Crăciunului. Unul din obiceiurile care se păstrează și astăzi în țară, este spălarea veselei cu cenușă sau leșie, pentru a nu mai rămâne nicio urmă de carne sau preparate din carne pe ele.

Un alt obicei pe care oamenii îl mai păstrează, în special, în mediul rural, este ”șezătoarea de iarnă”. Aceste șezători nu sunt altceva decât niște întâlniri comunitare ce au un caracter lucrativ, dar și distractiv. Aspectul distractiv este tolerat de cutumele bisericești, prin simplu motiv că în cadrul lor se învață colindele și urăturile ce urmează să fie cântate și spuse în seara de Ajun.

De Sfântul Matei, pe 16 noiembrie, fetele din zona Hațegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, dimineața devreme, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, fetele vor putea vedea chipul viitorului soț, cu ajutorul luminii care se reflectă în apă. Tot în această zi, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou.

traditii-postÎn ultima zi a postului, (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care, le duc mai apoi la biserică, pentru a fi sfințite de preot. De asemenea, ziua de ajun este o zi de post mai aspră, creștinii ajunând până la ceasul al nouălea, când, în unele locuri se obișnuiește să se mănânce grâu fiert amestecat cu fructe și miere. Obiceiul amintește de postul lui Daniel și al celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, obicei care amintește de steaua ce a vestit magilor nașterea Mântuitorului. De asemenea, ajunarea mai amintește și de postul ținut de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creștin și prima împărtășire.

Tot din ziua de Ajun, copiii încep să colinde în fiecare casă, vestind marea bucurie a nașterii Mântuitorului.


Superstiții de prin țară adunate

Una din superstițiile cele mai cunoscute este și cea în care, gospodinele pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru a alunga bolile și paguba din sânul familiei.

În unele zone ale țării, se practică obiceiul ”bătutul pernelor”, obicei prin care, fetele nemăritate încearcă să îmblânzească soarta pentru a-și găsi un pețitor.

Tot în acest post, se fac preziceri pentru vreme. Astfel, dacă vremea din timpul postului este blândă, primăvara va fi una ploioasă, dacă pieptul găinii fripte pentru masa de crăciun este gras, iarna va fi grea, cu viscole și ger, iar dacă pieptul este fără grăsime, ne așteaptă o iarnă blândă și o vară rodnică.

Gospodinele trebuie să țină și ele cont de unele superstiții. Astfel, resturile de mâncare de la Lăsata Secului se aruncă doar înspre răsărit, în caz contrar, păsările se vor răzbuna și vor prăda recoltele, nu e voie să se coase sau să se țese de Lăsata Secului, iar dacă dai ceva cu împrumut în această zi, se înmulțesc lupii și coboară în sate.

În „Noaptea strigoilor”, adică în ajunul Sfântului Andrei (29 noiembrie) ferestrele și ușile caselor se ung cu usturoi, iar animalele se apără cu mac și sare, pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în ele. A doua zi, de Sfantul Andrei, se mănâncă usturoi și nu se pronunță numele lupului pentru ca cei care nu au trecut în lumea de dincolo să nu-i bântuie pe oameni.

Creative Commons License
Postul Crăciunului: semnificații, tradiții și superstiții by Noul Pamant is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
O artistă cu sinestezie transformă ceea ce aude în opere de artă vizuală

 este o artistă cu  care vede ceea ce aude. Atunci când ascultă un cântec, fiecare element unic al cântecului are...

Închide