Îndemnurile părintelui Teofil Părăianu pentru o viață împlinită

0

Filosofia de viață a părintelui Teofil Părăianu i-a inspirat pe mulți și, de asemenea, le-a schimbat viața multora. Gândurile și îndemnurile lui sunt și vor rămâne actuale, indiferent de vremurile prin care trecem sau care vor veni. Iubirea, fericirea, bunătatea sau binele personal vor face parte întotdeauna din viețile noastre și ne vor defini mereu ca oameni.

Iată de ce, impactul pe care cuvintele părintelui Părăianu, adunate în cartea ”Veniți de luați bucurie” au avut și vor avea un impact major asupra celor care le vor răsfoi. Asupra câtorva dintre ele, ne-am oprit și noi.

Afirmarea personală

Fuga după împlinirea profesională si după afirmarea proprie au devenit prioritare în zilele noastre. Mulți condamnă genul acesta de satisfacție și susțin că generează o falsă senzație de realizare. Ceea ce nu se poate nega, însă, este faptul că pentru a fi pe deplin mulțumiți de viața noastră avem nevoie și de evoluție personală. E nevoie doar să avem grijă la metodele prin care o obținem și la fel cum o gestionăm.

”Important este să urmăreşti binele personal, fără să stinghereşti pe cineva din apropierea ta, adică să nu cauţi mai mult binele tău decât binele altuia, dar, în orice caz, să urmezi şi binele tău”, susține părintele Părăianu.

Teofil ParaianuPărintele Teofil Părăianu

Oamenii din jurul nostru

Un alt aspect pe care lumea modernă a început să ni-l ”răpească” treptat, este și grija pentru cei de lângă noi. Dacă am sta fiecare să analizăm de câte ori pe zi ne gândim și la cei din jurul nostru, cu siguranță, am ajunge la o concluzie nu tocmai fericită. Pe undeva e de înțeles că timpul pentru astfel de sentimente nu ne este chiar un aliat. Însă o viață lipsită de prieteni și de apropiați este o viață pustie. Omul a fost ”construit” să fie înconjurat de semenii lui, nu să stea singur. Am fost făcuți să comunicăm, să împărtășim experiențe, să ne ajutăm și să ne iubim. Iar părintele Părăianu oferă o explicație și mai puternică în acest sens:

”Să nu uităm niciodată de om, de omul de lângă noi, mai ales de omul de lângă noi, pentru că omul de lângă noi este pus anume ca prin el să ne înmulţim iubirea. Deci îndreptarea noastră, înaintarea noastră, depăşirea de noi înşine este în măsura în care relaţiile noastre cu cei din jurul nostru, cu cei apropiaţi ai noştri, sunt bune. E ceva extraordinar de important şi de frumos! Adică să ne raportăm la omul de lângă noi. De altfel, cel mai important om din lumea aceasta pentru fiecare din noi este omul de lângă noi, aproapele nostru, vecinul nostru. Se zice că mai mult te foloseşti de un vecin de aproape decât de fratele de departe”. Iată de ce o prietenie pozitivă, sinceră, fără interese ne ajută, ne relaxează și ne învață.

Bucurie

Despre starea de bucurie și fericire, părintele Părăianu are o teorie pe cât de simplă, pe atât de profundă. Pentru evoluția noastră, pentru împlinirea sufletească, avem nevoie de bucurie. Avem nevoie de o atitudine pozitivă și relaxată, pe care să o arătăm, să o simțim și să o împărtășim cu cei din jurul nostru. Pentru că, spunea părintele Părăianu ”atitudinea cea adevărată este atitudinea bucuriei”, iar Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ nu pentru a suferi, ci pentru a fi fericiți.

”Nu putem noi cuprinde în sufletele noastre câtă bucurie vrea Dumnezeu să ne dea. Bucuria creştină este mai presus de bucuria firească. Nu se poate să fii un creştin bun şi să nu ai parte de bucurie”.

Însă înainte de a accede la mult râvnitul sentiment, părintele recomandă să ne facem datoria. Abia după aceea, vom putea simți adevăratul gust al bucuriei: ”Întâi e datoria şi apoi vine bucuria. Deci întâi ne facem datoria şi după datorie vine bucuria!”

cruce in vitraliu

Bunătatea

Originea bunătății izvorăște din iubirea cu care Dumnezeu ne-a creat. A fi bun rezonează cu ”înălțare”, împlinire, evoluție, bunăvoință sau toleranță. Bunătatea ne echilibrează viața și ne înnobilează, ne ordonează scopurile și ne simplifică comunicarea cu cei din jur. Altfel spus, bunătatea ar trebui să-l cuprindă pe fiecare dintre noi, pentru ca lumea și mediul în care trăim și evoluăm să fie plină de energie pozitivă. Un om bun inspiră și oferă forță și încredere, numai dacă bunătatea lui este constantă. Nu e de-ajuns să fii bun doar cu anumiți oameni, spune părintele Părăianu „cineva care nu este bun cu toţi, nu-i bun. Cu un cuvânt bun şi pe cel rău îl faci bun, iar cu un cuvânt rău şi pe cel bun îl faci rău. Noi trebuie să fim totdeauna buni. Cine e şi rău, nu se aseamănă cu Domnul Hristos, pentru că Domnul Hristos este totdeauna bun.”

Munca

Un alt subiect asupra căruia s-a aplecat părintele Părăianu este și cel legat de muncă. Indiferent de meseria pe care o avem, munca ne înnobilează și nicidecum nu ne ”defăimează”. Și iată cu ce afirmație este de acord părintele și pe care spune el, ar trebui să o ținem minte și să o ”propovăduim” mai departe: ”munca e rugăciunea mâinilor”.

Credința

Credința și dragostea pentru Divinitate nu se măsoară numai prin vorbe. Întreaga noastră viață, faptele și acțiunile pe care le facem compun adevărata credință. Iar părerea părintelui Părăianu despre exprimarea credinței și despre modul în care o înglobăm în viața noastră, este cât se poate de pertinentă.

”Măsura credinţei este măsura vieţii. Dacă vrea cineva să ştie câtă credinţă are şi cum îi este credinţa, cât îi este credinţa de lucrătoare, trebuie să se cerceteze pe sine în privinţa credinţei şi trebuie să ia aminte la viaţa pe care o duce, pentru că viaţa pe care o duce este mărturisirea credinţei. Deci atâta credinţă avem, câtă manifestăm în viaţă. Dacă nu manifestăm în viaţă credinţa noastră, nu avem credinţă, chiar dacă mărturisim că avem credinţă”.

Fericirea

Aspirăm cu toții la acest sentiment, însă nu mulți dintre noi reușesc cu adevărat să-l cunoască. Și atunci ne întrebăm de multe ori, de ce nu ni se întâmplă și nouă și unde greșim. Răspunsul, susține părintele Părăianu e mai simplu decât ne-am fi imaginat: ”credinţa în Dumnezeu este izvor de fericire. Dacă mergi pe calea fericirii, chiar şi în condiţii de nefericire, poţi să fii fericit”. Nu trebuie să ne îndoim niciodată de iubirea Divină, Ea există și este pentru fiecare dintre noi.

rozariu

”Dumnezeu nu doreşte ca fiii Săi să fie nişte tânguitori, privitori cu faţa spre trecut, ci vrea să fie nişte oameni fericiţi, privind spre viitor şi spre veşnicie. Cine sunt fericiţi? Ştiţi cine? Cei ce cred, cei ce cred în Dumnezeu, aceia sunt oameni fericiţi. Şi dacă crede cineva în Dumnezeu şi nu este fericit, să ştie că nu crede în Dumnezeu, sau, în orice caz, nu crede destul”, spunea În cartea ”Veniți de luați bucurie” părintele Părăianu.

Gândul

”Toate pornesc de la gând, şi cele bune, şi cele rele îşi au începutul în gând. Ridicările şi căderile se fac în gând”, spune Teofil Părăianu. Cel care reușește să stăpânească gândurile și care deține control asupra lor, poate fi cu adevărat împlinit și fericit. Puterea este în mâinile fiecăruia dintre noi. Calea către o viață curată este dată de gândurile bune pe care le putem nutri.

”Nu se face nimic din viaţa omului, care nu trece prin gând. De aceea toată grija celui care vrea să-şi curăţească sufletul trebuie să fie grija de a-şi curăţi mintea de gândurile cele rele şi de toate înfăţişările răului câte sunt în gând. Aici este toată cheia vieţii sufleteşti şi toată cheia curăţirii sufleteşti, şi anume, să-ţi faci rânduială în minte. Cine îşi face rânduială în minte îşi face rânduială în viaţă. Ar trebui să ne îmbogăţim mintea cu cât mai multe gânduri plăcute lui Dumnezeu, cu gândurile care se potrivesc cu voia lui Dumnezeu”, spune preafericitul părinte.

Iubirea

Câte n-ar fi de spus despre iubire… Câți dintre noi nutrim sentimente de iubire și câți dintre noi suspinăm după ele. Iubirea ne compune și ne împlinește viața. Ne dă putere să trecem peste toate obstacolele și ne oferă satisfacții și împliniri ce nu pot fi atinse prin alte moduri. Iubirea, spunea și părintele Părăianu este sentimentul suprem cu care am fost înzestrați de către Dumnezeu.

Iubirea, ca poruncă, este cea mai înaltă dintre porunci, şi ca virtute, este cea mai înaltă dintre virtuţi. Iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni îl duce pe om în fiinţa lui Dumnezeu. E o modalitate de a intra, prin iubire, omul în fiinţa lui Dumnezeu şi Dumnezeu în fiinţa omului”.

Numai că atingerea acestei calități se realizează greu și nu de către toți oameni. Ne naștem, într-adevăr cu ea și o dobândim pe tot parcursul vieții, însă pentru a o ridica mai presus de ființa noatră, e nevoie de mai mult. E nevoie de puritate, bunătate și deschidere. Iar Părintele Părăianu explică extrem de simplu cum anume și cine sunt cei care beneficiază de toate caracteristicile măritului sentiment.

”Iubeşti atunci când primeşti pe cineva în suflet, când ţi-l împropriezi, când îi faci loc în inima ta. Aceasta înseamnă să-l iubeşti. Câtă vreme îl ţii în afară de tine, câtă vreme îl ţii departe de tine, câtă vreme îl respingi, câtă vreme îl marginalizezi, câtă vreme îl ocoleşti, nu-l iubeşti. Când îl iubeşti, îl primeşti, îl faci al tău. Face parte din lumea ta de gând, face parte din inima ta, intră în cuprinsul fiinţei tale, intră în componenţa ta, face parte din tine însuţi. Atunci îl iubeşti. În măsura în care omul progresează în iubire, îi determină şi pe alţii să se angajeze la aceeaşi lucrare, formând astfel un şuvoi de iubire. Aceasta depinde de măsura în care oamenii sunt preocupaţi de lucruri de felul acesta, pentru că dacă nu eşti preocupat, iubirea rămâne o calitate şi atâta tot”.

Teofil Părăianu

Sfaturile și îndemnurile preafericitului monah constituie adevărate lecții de viață. Citindu-le și luând aminte la ele, evoluția fiecăruia dintre noi se poate schimba, iar parcursul nostru se poate îmbunătăți.

Licenţa Creative Commons
„Îndemnurile părintelui Teofil Părăianu pentru o viață împlinită” de noulpamant.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Falsa plecare

Exista anumite experiente care schimba viata unui om intr-un mod atat de radical si profund incat nu poti sa nu...

Închide