Originile Hinduismului

0

Termenul de Hinduism ca etichetă religioasă se referă la filosofia religioasă a populațiilor care trăiesc în India modernă și în restul sub-continentului indian. El este o sinteză a multor tradiții spirituale din regiune și nu are un set de credințe clar definite în același fel în care alte religii au. Este acceptat pe scară largă că Hinduismul este cea mai veche religie de pe Pământ, însă nu există o figură istorică care este creditată ca fondator al acesteia. Rădăcinile hinduismului sunt multe și este cel mai posibil ca acesta să fie o sinteză mai multor credințe tribale regionale. Potrivit istoricilor, originile hinduismului se regăsesc undeva acum 5.000 de ani, sau chiar mai mult.

La un moment dat, se credea că dogmele de bază ale hinduismului au fost aduse în India de arieni, care au invadat Valea Indusului și s-au așezat pe cele două maluri ale râului Indus în jurul anului 1.600 îC. Totuși, această teorie se crede că este eronată și mulți cercetători cred că principiile hinduismului au evoluat în cadrul unor grupuri de oameni care trăiau în Valea Indusului încă de dinainte de Epoca de Fier – primele artefacte ale cărei perioade sunt datate undeva înainte de anul 2.000 îC. Alți cercetători amestecă cele două teorii, crezând că dogmele de bază ale hinduismului au evoluat din ritualurile și practicile locale, însă au fost influențate și de surse externe.

Origini ale cuvântului Hindu

Termenul Hindu este derivat din numele râului Indus, care curge prin nordul Indiei. În antichitate râul era numit Sindhu, însă persanii pre-islamici care au migrat către India numeau râul Hindu, numeau regiunea Hindustan și îi numeau pe locuitori hinduși. Prima dată când se știe că a fost folosit termenul Hindu este secolul 6 îC, folosit mai întâi de persani. La început, în acea vreme, hinduismul era mai mult o etichetă culturală și geografică și abia mai târziu acest cuvânt a fost folosit pentru a descrie practicile religioase ale hindușilor. Hinduismul ca termen de a defini credințele religioase a apărut pentru prima dată într-un text chinezesc din secolul 7 dC.

Etape în evoluția Hinduismului

Sistemul religios cunoscut sub numele de hinduism a evoluat gradat, născându-se din religiile preistorice ale regiunii sub-Indiei și religiile Vedice ale civilizației Indo-ariene, care a existat aproximativ între anul 1.500 și 500 îC.

Potrivit oamenilor de știință, evoluția hinduismului poate fi împărțită în trei perioade: perioada antică (3.000 îC – 500 dC), perioada medievală (500 – 1.500 dC) și perioada modernă (1.500 dC până în prezent).

Cronologie: Istoria timpurie a Hinduismului

3000-1600 îc: Primele practici hinduse își fac apariția odată cu nașterea civilizației Văii Indusului în nordul Indiei, în jurul anului 2.500 îC.
1600-1200 îC: Se spune că arienii au invadat sudul Asiei în jurul anului 1.600 îC, ceea ce va avea influențe de durată asupra hinduismului.
1500-1200 îC: Primele Vede, cele mai vechi dintre toate scripturile, sunt compilate în jurul anului 1.500 îC.
1200-900 îC: Perioada vedică timpurie, în timpul căreia principiile de bază ale hinduismului au fost dezvoltate. Primele Upanișade au fost scrise în jurul anului 1.200 îc.
900-600 îC: Perioada vedică târzie, s-a născut religia Brahminică, care punea accent pe ritualurile de venerare și pe obligațiile sociale. În aceste timpuri, se crede că s-au născut Upanișadele târzii, dând naștere conceptelor de karma, reîncarnare și moksha (eliberarea de Samsara).
500 îC-1000 dC: Puranas-urile au fost scrise în această perioadă, dând naștere conceptelor zeităților precum trinitatea Brahma, Vishnu, Shiva și a formelor feminine ale acestora, Devas-urile. În acest timp s-au pus bazele pentru măreața epopee din Ramayana și Mahabharata.

Secolul 5 îC: Buddhismul și Jainismul au devenit religii stabile în afara Hinduismului în India.
Secolul 4 îC: Alexandru cel Mare invadează vestul Indiei, este fondată dinastia Mauryan de către Chandragupta Maurya; Crearea Artha Shastra.
Secolul 3 îC: Ashoka, Marele cuceritor din Asia de Sud. Unii cercetători cred că Bhagavad Gita ar fi putut fi scrisă în această perioadă.
Secolul 2 îC: Se bun bazele Dinastiei Sunga.
Secolul 1 îC: Începe epoca Vikrama, denumită stfel după Vikramaditya Maurya. Se compun Manava Dharma Sashtra sau Legile lui Manu.
Secolul 2 dC: Se finalizează Ramayana.
Secolul 3 dC: Hinduismul începe încet, încet să se răspândească în Asia de Sud-est.
Secolul 4 – 6 dC: Văzută în general ca Epoca de Aur a hinduismului, caracterizată de răspândirea pe scară largă a standardizării sistemului legal indian, a guvernului centralizat și a exploziei educației. Se finalizează Mahabharata. Mai târziu, în această perioadă, începe să ia amploare hinduismul devoțional, în care devotații își dedică viața unei anumite zeități. Hinduismul devoțional face ca Buddhismul să scadă ca amploare în India.
Secolul 7 – 12 dC: În această perioadă continuă răspândirea hinduismului până în cele mai îndepărtate colțuri ale Asiei de Sud-est, până în Borneo. Însă, intrarea islamismului în India slăbește influența hinduismului în țara de origine, pentru că mulți hinduși sunt convertiți cu forța sau făcuți sclavi. Începe o perioadă lungă de lipsă de unitate pentru hinduși. Buddhismul practic dispare din India sub conducerea islamică.
Secolul 12 – 16 dC: India este o țară plină de turbulențe și de influențe mixte între hinduși și musulmani. În această perioadă, totuși, are loc o unificare a credințelor și a practicilor hinduse, probabil ca reacție la persecuțiile din partea islamiștilor.
Secolul 17 dC: Grupul Maratha, o grupare de luptători, alungă cu succes conducerea islamică, însă în cele din urmă intră în conflict cu ambițiile imperiale europene. Cu toate acestea, imperiul Maratha va pune bazele renașterii hinduismului ca forță principală în naționalismul indian.

sursa: https://www.learnreligions.com/theories-about-the-origin-of-hinduism-1770375

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Naw-Ruz – Anul nou la Baha’i și Zoroastriani

Naw-Ruz, este o sărbătoare antică persană prin care se aniversează anul nou. Este unul dintre cele două festivaluri menționate de...

Închide