Anandamayi Ma – partea 2

0

continuare a articolului: http://noulpamant.ro/articole/spiritualitate/maestri-spirituali/anandamayi-ma-partea-1/

Anandamayi era sensibila la influentele mediului dupa cum s-a demonstrat in momentul in care a trecut pe langa un mormant musulman. A inceput imediat sa recite portiuni din Coran si sa faca ritualul Namaj (rugaciune musulmana). Acestea, dar si multe alte acte, au perezentat-o pe Anandamayi ca cineva care trece printr-o gama larga de stari psihice si religioase, fiecare exprimandu-se pe sine prin intermediul ei. Insasi ea isi obiectiviza corpul descriindu-l ca „acest corp a facut asta” sau „acest corp a mers acolo”. Ea credea ca actiunile ei haotice erau expresii ale vointei divine.

Cateodata isi atribuia actiunile unui zeu personal, insa nenumit:

Nu simt placere sau durere si stau cum am fost intodeauna. Cateodata El ma trage in afara si cateodata ma baga in interior si sunt complet retrasa. Sunt nimeni, toate actiunile mele sunt facute de El si nu de mine.

Gopinath Kaviraj, Sri Sri Ma Anandamayi: Upadesa O Prasnottara (Calcutta: Pasyant Prakasani, 1382 B.S.), p. 1

De asemenea cateodata se descria ca fiind complet goala si fara un simt a lui „eu sunt”. Era pierduta intr-un mare vid (mahasunya), care era responsabila pentru actiunile ei. Actiunile care emanau din acest vid erau deseori haotice si incoerente. Perspectiva ei era ca o stare universala de haos se naste datorita eruptiilor spontane ale vointei divine, care nasc din vid. Insa ea a vorbit si in termeni teologici spunand ca bhavas-urile ei (sau expresiile ei) erau jocul lui Dumnezeu (Bhagavan) ce actioneaza prin corpul ei.

Anandamayi considera identitatea ei ca fiind un soi de boala spirituala. Ea o numea bhava roga, sau boala senzatiei in care fiecare persoana se uita la sine ca la un individ separat. Atunci cand unii dintre discipolii sai s-au plans de multimile mari de oameni care o urmau cateodata, ea a raspuns,

La fel cum nu va simtiti greutatea capului, mainilor, ale picioarelor… la fel simt si eu ca aceste persoane sunt membrele organice ale ACESTUI CORP; deci nu simt presiune sau greutatea grijilor lor. Bucuriile si tristetile lor, problemele si solutiile lor, le simt ca fiind in mod vital ale mele… nu am niciun simt al ego-ului sau vreo conceptie de separare.

Gopinath Kaviraj, ed., Mother as Seen by Her Devotees (Varanasi: Shree Shree Anandamayee Sangha, 1967), p. 94

Desi nu a fost vreodata initiata de catre un guru, intr-o seara in mod spontan si-a facut propria initiere, vizualizand atat scena ritualului dar si miscarile. In mod simultan, ea a auzit cantecul cuvintelor sacre (mantre) in interior.

Ea a explicat ca exista patru etape in evolutia ei spirituala. In prima, mintea a fost „golita” de dorinta si pasiune pentru a se putea aprinde de la focul cunosterii spirituale foarte usor. Apoi corpul ei a devenit nemiscat si mintea atrasa in interior, pe masura ce emotiile religioase au curs in inima ca un fluviu. In cea de-a treia etapa, identitatea ei personala a fost absorbita de o zeitate individuala, insa tot au ramas niste diferentieri intre forma si non-forma. La final, a fost o topire totala a intregii dualitati. Aici mintea a devenit complet libera de miscarea gandurilor. A fost de asemenea o constienta totala chiar si in ceea ce este numit in mod normal starea de visare.

In timp ce cateodata vorbea despre evolutia spirituala, ea a mentionat si ca identitatea ei spirituala nu s-a schimbat inca din copilarie. A punctat ca toate schimbarile exterioare din viata ei erau pentru beneficiul discipolilor.

Atunci cand Paramahansa Yogananda s-a intalnit cu Anandamayi Ma si a intrebat-o despre viata ei, ea a raspuns:

„Tata, sunt putin de spus”. Si-a intins bratele intr-un gest dezaprobator. „Constiinta mea nu s-a asociat niciodata cu acest corp temporar. Inainte de a veni pe Pamant, Tata, ‘am fost aceiasi’. Am crescut ca femeie, insa ‘tot am fost aceiasi’. Atunci cand familia in care m-am nascut a facut aranjamente pentru a marita acest corp, ‘am fost tot aceiasi’… Si Tata, in fata ta acum, ‘sunt tot aceiasi’. Chiar si dupa aceasta viata, prin dansul schimbarilor creatiei din jurul meu, in imensitatea eternitatii ‘voi fi tot aceiasi’.”

Paramahansa Yogananda, Autobiography of a Yogi, (New York, Philosophical Library in New York City, 1946), Chapter 46

Anandamayi Ma cateodata exprima o sumedenie de roluri, iar mai tarziu explica ca acest joc avea loc pentru a-i invata pe oamenii prezenti la lectie. Totusi, asemenea actiuni nu erau o functie a vointei ei si aveau loc fara planificare sau intentie.

Anandamayi a fost o femeie sfanta fara a avea invatatura sau initierile religioase iar manifestarile ei se bazau in totalitate pe starile ei extatice. Nu a avut vreodata un guru, cu toate ca auzea voci care ii spuneau ce practici religioase sau meditative sa foloseasca. A subliniat importanta detasarii fata de lume si devotiunea religioasa. I-a incurajat de asemenea pe toti discipolii ei sa ii serveasca pe altii. A calatorit foarte mult si a „haladuit”, cateodata refuzand sa stea in ashramuri pe care discipolii sai le construisera pentru ea. In timp ce parintii ei se inchinau la Krishna, ea nu se putea incadra intr-o anumita traditie. Un copil extatic al unor parinti extatici, ea a devenit un sfant celebru, care, precum multe alte femei din India, a stat intotdeauna la marginea mai multor traditii spirituale si in mijlocul a niciuneia. A influentat spiritualitatea a mii de oameni care au venit sa o vada de-a lungul lungii ei vieti si a murit in 1981.

sursa: 

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Anandamayi Ma – partea 1

Anandamayi Ma s-a nascut in Bengalul de Est (actualmente Bangladesh) in 1896. Tatal ei, Bipin Behari Bhattacarya, canta cantece Vaisnava, deseori parand...

Închide