Vajrayana si Tantrayana

0

Vajrayana sau Tantrayana, care este derivata din Mahayana, este scoala cea mai apropiata de Buddhismul tibetan – atat de integrata incat a devenit in mod virtual identificata cu religia Tibetului. Cea mai plina de misticism si ezoterism dintre toate scolile, Buddhismul tibetan este cel mai indepartat de originile comune, negasind niciun fel de acceptare in sud-estul Asiei, unde deseori nici macar nu este considerat parte din scolile Buddhismului. Conceptele si practicile tantrismului sunt originare din India si sunt asociate cu Shivaisml, cultul lui Shiva, zeul yoginilor. Mahayanistii au inclus aceasta miscare din influente indiene, iar aceste doua scoli sunt exemplificate in „gompa”-urile lui Lo Monthang: Mahayana in Thubchen si Varjayana in Jampa.

Vajrayana sau Buddhismul Tantrayana implica concepte si practici mistice, dintre care unele sunt foarte indepartate de perceptele buddhiste.Intr-o carte apropiata de inceputurile buddhismului (1894) despre Buddhismul tibetan, L. Austine Waddell, un calator si cercetator englez, l-a numit cult, despre care acesta spunea ca ar fi mai potrivit sa fie numit Lamaism, deoarece divergentele fata de Buddhism sunt extrem de mari. Waddell credea ca unele dintre ritualurile inalte duceau cu gandul mai degraba la Catolicism (asemanarea este in intregime superficiala), insa considera ca multe dintre aceste practici erau vrajitorie sau devotiune demonica. Avand o intelegere superficiala asupra Vajrayana, Waddell a privit-o ca fiind un ordin spiritual inferior, chiar primitiv. Cu toate acestea, datorita aspectelor sale atat de diferite fata de Buddhism, pana si Profesorul Giuseppe Tucci, unul dintre cei mai distinsi specialisti in acest domeniu, a folosit termenul de „Lamaism” separat de Buddhism.

Tantrismul este un subiect extrem de complex. Poate fi descris ca fiind o cale alternativa catre iluminare, ce necesita concentrare si inductie intensa prin rituri specifice de initiere, insa oferind in acelasi timp speranta atingerii iluminarii intr-un timp scurt, poate intr-o singura viata: un fel de scurtatura catre iluminare. Calea Mahayana, calea Bodhisattva, este considerata o cale mai inceata, pentu care ai nevoie de multe vieti pentru a ajunge la tel, pe cand Vajrayana, calea tantrica, este o cale mai riscanta insa mult mai rapida. Cateodata se face referinta la ea sub numele de Mantrayana, ea foloseste formule mantrice, incantatii, ritualuri si magie pentru a capata putere asupra fiintelor supra-mundane si in cele din urma pentru a transcende sinele si a deveni una cu zeitatea. Aceasta este o forma de Buddhism in cea mai putin recognoscibila forma, forma la care te adaptezi cel mai greu sau cu care te reconciliezi cel mai greu relativ la ceea ce este vazut ca fiind invataturile originare ale Buddhismului Shakyamuni. Totusi, cu toate ca Vajrayana este aproape sinonima cu Buddhismul tibetan, radacinile sale sunt de sorginte indiana.

Tantrismul este derivat din textele indiene, de unde provine teoria si care descriu practicile rituale yoga, intr-o forma dramatica. Yoga care a devenit populara in Vest este tarzie si doar superficial similara cu conceptele mistice antice din care se trag. Yoga folosea anumite discipline si practici fizice pentru a atinge un scop mistic, exercitiile fiind un element subordonat scopului. Mai degraba decat un antrenament pentru experiente mistice, tintind catre o stare de transformare spirituala, Yoga ce este populara acum in Occident este un sistem de exercitii fizice care folosesc controlul respiratiei, confera flexibilitate, imbunatatesc echilibrul, relaxarea tensiunilor si ofera o senzatie de reimprospatare. Pacea castigata printr-un corp relaxat, reglarea respiratiei si o minte calma au si ele beneficii spirituale. Insa cu toate ca yoga tantrica contine atat discipline fizica cat si mentale, ea tinteste catre mai mult decat niste beneficii fizice ce includ flexibilitatea si echilibrul, sau linistea unei minti ce sta intr-un corp calm. Ea se bazeaza pe principiul dualitatii, al separarii, al spiritului si al faptului ca materia este o iluzie, iar scopul ei final este transcenderea unei asemenea iluzii si crearea unei uniuni mistice cu divinul. Yoginul, transportat catre o alta stare a existentei, atinge ultimul stadiu al extazului, al beatitudinii. Cateoadata denumit „extaz”, acesta nu este frenezia Dionisiaca, ci aceea care izvoraste dintr-o constiinta in pace, nemiscata, fara probleme. Starea de uniune cu divinul este simbolic reprezentata in arta Buddhist tibetana prin imaginea unei imbratisari sexuale intre zeitate si consoarta sa, cunoscuta sub numele de „yab-yum”.

Artistul care crea aceste imagini puternic simbolice si viziunilie nenaturale ale artei Buddhist tibetane, era un yogin in adevaratul sens al cuvantului, adica cineva care putea patrunde viziunea spirituala, extra-senzoriala necesara pentru aceasta arta.

Conceptele si practicile tantrice din Universitatile Buddhiste din estul Indiei au fost datate cel tarziu in secolul 8, perioada din care au supravietuit traduceri, insa teoria si unele texte ar putea fi cu cateva secole mai vechi. La origine si in cursul dezvoltarii sale in India, ea este legata de Shivaism, practic rituri efectuate de catre yogini, adepti ai zeului hindus Shiva. Ifluenta acestor idei si practici au ajuns in Universitatiel monastice buddhiste ce au inflorit in estul Indiei, ajungand la apogeu undeva intre secolul 17 si secolul 18. Unii dintre maestrii tantrici care au devenit cunoscuti sub numele de mahasiddhas – maestrii yogini, experti – nu au fost in mod necesar legati de univesritati monastice si de regulile ordinelor monastice, fiind yogini liberi care calatoreau dupa cum doreau. Din cauza exoterismului tanstric, atat Buddhismul tibetan cat si arta tibetana nu pot fi intelese fara conceptele sale fundamentale.

Cu toate ca s-a desprins de Buddhismul „originar” destul de mult si in ciuda misticimului si a aurei de magie, adeptii si invatatorii Tantrismului Vajrayana vad aceasta ramura ca fiind buddhista in esenta, afirmand interdependenta dintre toate lucrurile si in consecinta natura iluzorie a dualitatii, in acelasi timp si adevarul intearctiunilor cauzei si efectului. Mahayanistii spun ca in fiecare dintre noi putem descoperi atat de dorita „natura Buddhica”, pe care putem invata sa o dezvaluim. Vajrayana merge si mai departe, sustinand ca atunci cand elimini conceptiile gresite si iluziile, o persoana poate percepe cel mai profund nivel al realitatii, unitatea fundamentala a fenomenelor. Din cauza ultimei idei, Vajrayana poate fi vazuta ca avand o atitudine de echivalenta intre bine si rau, insa acest fapt este o interpretare gresita. Mai mult decat atar=t, unele texte tantrice descriu practici (ce includ mancaruri, functii fizice, acte sexuale si chiar acte imorale) ce contravin invataturilor esentiale Buddhiste. Intrebarile legate de istoria acestor practici si de modul in care ar trebui privite (simbolic sau literar) sunt complexe si in curs de dispute. Datorita posibilelor interpretari gresite ale textelor si conceptelor Vajrayana, chiar si atunci cand sunt inetelese simbolic si a posibilelor devieri de la curs, Vajrayana pune accent pe necesitatea unui ghid spiritual, a unui invatator sau a unui „guru”, pentru a conduce adeptul prin complexitatea practicilor si a intelegerilor acestora.

Meditatia, mai presus de orice, este considerata cheia de a transcende intelegerea si transformarea spirituala, iar vehicolul maret pentru meditatie este mandala. Jampa, in intregime pictata cu mandale este un templu tantric complet.

sursa: Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Aveti nevoie doar de 10 minute

Iata o prezentare, pe intelesul tuturor, despre importanta acordarii atentiei noastre totale, momentului prezent. Cum facem asta? Pentru 10 minute...

Închide