Meditația schimbă literalmente materia cenușie

0

Ceea ce urmează este un extras din noua carte Wired to Create (trad.: Făcut să creezi) de Scott Barry Kaufman & Carolyn Gregoire (Perigee, 2015):

A fi conștient schimbă structura și funcționarea creierului, susținând funcțiile executive precum atenția și auto-regularea, ambele fiind elemente extrem de valoroase pentru creativitate – mai ales când vine vorba despre a ne motiva să stăm și să ne concentrăm pe o sarcină creativă ce ne pune la încercare pentru perioade lungi de timp.

O mare parte a cercetărilor a descoperit că antrenamentul de tip mindfulness îmbunătățește abilitățile de tip atenție executivă. Unul dintre cele mai valoroase beneficii ale mindfulnessului este acela că îmbunătățește controlul cognitiv, abilitatea de concentrare pe o decizie importantă în timp ce eviți distragerile și impulsurile. Un studiu din 2014 publicat în revista Clinical Neurophysiology a descoperit că terapiile cognitive bazate pe mindfulness au fost eficiente la creșterea controlului cognitiv în rândul adulților cu ADHD, conducând la o reducere a impulsivității sau a lipsei de atenție. Desigur că nu ne dorim să aruncăm copilul în apă fără să avem apă în cădiță. Oamenii cu ADHD au tendința șă aă aibă o rețea a imaginației hiperactică. Cheia este să îi ajutăm să capete niște abilități cruciale pentru o atenție flexibilă, în așa fel încât să poată să fie atenți la lumea exterioară atunci când își doresc, în timp ce să îi ajutăm să își pună la lucru imaginația hiperactivă pentru niște scopuri benefice.

Antrenamentul de mindfulness poate conduce la îmbunătățiri considerabile ale abilităților de concentrare și de reglare a emoțiilor dar și al comportamentului chiar și în cazul celor care suferă de deficit de atenție. Un studiu din 2013 publicat în revista Psychological Science a demonstrat că un exercițiu scurt de mindfulness înaintea unui examen i-a ajutat pe studenți să identifice gândurile care distrag atenția, ceea ce a condus la îmbunătățire a înțelegerii lucrurilor citite și a memoriei lcurative. Per total, exercițiul a condus la o creștere de 16 puncte procentuale la examenul GRE, în mare prin reducerea activității disruptive a minții de a hălădui fără scop.

În mod definitiv, nu trebuie să fii un meditator cu experiență pentru a beneficia de mindfulness. Chiar și o singură sesiune scurtă poate avea un impact pozitiv asupra funcționării mentale.

Cercetări amănunțite asupra unor medtatori novice care au terminat cursul de 8 săptămâni MSBR și asupra unor meditatori cu experiență care au trecut printr-un retreat de o lună, au arătat îmbunătățiri semnificative în trei aspecte ale atenției: vigilența (menținerea unei stări alerte a minții), orientarea (direcționarea și limitarea atenției proprii asupra unui set stabilit de stimuli) și monitorizarea conflictelor (abilitatea de a prioritiza răspunsurile competitive).

Deci, ce se întâmplă la nivel neurologic atunci când stăm în tăcere și ne concentrăm pe respirație sau pe o mantră? Oamenii de știință au început să descopere schimbări în neurobiologia structurilor cerebrale ce subliniază îmbunătățirile cognitive legate de meditație. Un studiu din 2011 efectuat la Harvard, a identificat unele dintre structurile neuronale și schimbările pozitive aduse de programele de antrenament de mindfulness. Studiul a descoperit că numai 8 săptămâni la MSBR a condus la o creștere a materiei cenușii în zonele din creier asociate cu funcțiile executive – în mod specific atenția și reglarea emoțională.

Mai întâi, cercetătorii au descoperit o creștere a cantității de materie cenușie în cortexul cingulat anterior (CCA), o regiune din creier locaizată în lobul frontal asociată cu auto-reglarea, gândirea, emoțiile, deliberarea rațională și rezolvarea problemelor. (În mod interesant, niveluri înalte de multitasking au fost legate de o reducere a densității în CCA). Echipa de cercetători a descoperit și o creștere a cantității de materie cenușie în hipocamp, o regiune mică din sistemul limbic ce guvernează memoria, învățarea și emoțiile (și joacă un rol crucial în rețeaua imaginației). O activitate crescută în CCA și în cortexul ventromedian prefrontal – care este implicat în procesarea risului și a fricii dar funcționează și ca inhibitor al răspunsurilor emoționale – a fost legată de reducerea anxității, un factor binecunoscut de blocare al creativității. O activare mai puternică a acestor două regiuni din creier a condus la o eliberare substanțială de anxietate după o meditație de douăzeci de minute.

Într-un alt studiu, același grup de cercetători de la Harvard a descoperit că opt săptămâni de MSBR a condus și la schimbări măsurabile în regiunile din creier asociate cu memoria, senzația de sine, empatia și stresul. O analiză din 2014 a douăzeci și unu de studii de neuroimagistică ce au studiat creierul a peste  trei sute de meditatori întărește aceste descoperiri, identificând opt zone cheie din creier (inclusiv CCA și hipocampul) care au fost afectate în mod consistent de antrenamentul de mindfulness. Această analiză a demonstrat că meditația a schimbat în mod consistent zone cheie din creier, incluzând cortexul frontopolar (implicat în meta-conștiență), cortexul senzorial și insula, hipocampul (implicat în formarea memoriei și în învățare) și cortexulanterior, mid-cingulat și orbitofrontal (implicat în reglarea sinelui și a emoțiilor).

În aceste regiuni din creier, cercetătorii au observat o creștere a cantității de materie albă și cenușie, un indicator al faptului că regiunea ar putea avea o mai mare putere de a impacta întreaga funcționare a creierului. Cu toate că începem să avem o imagine mai bună a bazei neurobiologice a efectelor pozitive psihologice și cognitive ale meditației, această cercetare este la primii ei pași. Ceea ce sugerează aceste cercetări, totuși, este faptul că meditația produce schimbări măsurabile în structura cerebrală, în mod efectiv reconstruind materia cerebrală din regiuni din creier importante pentru cogniție și comportament.

[i]Heeren, A., Van Broeck, N., & Philippot, P. (2009). The effects of mindfulness on executive processes and autobiographical memory specificity. Behaviour Research and Therapy, 47, 403–409.

[ii]Schoenberg, P. L. A., Hepark, S., Kan, C. C., Barendregt, H. P., Buitelaar, J. K., & Speckens, A. E. M. (2014). Effects of mindfulness-based cognitive therapy on neurophysiological correlates of performance monitoring in adult attention-deficit/hyperactivity disorder. Clinical Neurophysiology, 125(7), 1407–1416.

[iii]Fassbender, C., Zhang, H., Buzy, W. M., Cortes, C. R., Mizuiri, D., Beckett, L., & Schweitzer, J. B. (2009). A lack of default network suppression is linked to increased distractibility in ADHD. Brain Research, 1273, 114–128.

Kaufman, S. B. (2014, October 21). The creative gifts of ADHD. [Blog post.] Scientific American. blogs.scientificamerican.com/beautiful-minds/2014/10/21/the-creative-gifts-of-adhd. Kaufman, S. B. (2014, November 11). Resources to help your child with ADHD flourish. [Blog post.] Scientific American. blogs.scientificamerican.com/beautiful-minds/2014/11/11/resources-to-help-your-child-with-adhd-flourish.

[v]Brief mindfulness training may boost test scores, working memory. (2013, March 26). Associatin for Psychological Science. psychologicalscience.org/index.php/news/releases/brief-mindfulness-training-may-boost-test-scores-working-memory.html.

[vi]Jha, A. P., Krompinger, J., & Baime, M. J. (2007). Mindfulness training modifies subsystems of attrition. Cognitive, Affective, & Behavioral Neuroscience, 7(2), 109–119.

[vii]Loh, K. K., & Kanai, R. (2014). Higher media multi-tasking activity is associated with smaller gray-matter density in the anterior cingulate cortex. PLoS ONE, 9(9).

[viii]Zeidan, F., Martucci, K. T., Kraft, R. A., McHaffie, J. G., & Coghill, R. C. (2014). Neural correlates of mindfulness meditation-related anxiety relief. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 9(6), 751-759.

[ix]Fox, K. C. R., Nijeboer, S., Dixon, M. L., Floman, J. L., Ellamil, M., Rumak, S. P., . . . Christoff, Ket al. (2014). Is meditation associated with altered brain structure? A systematic review and meta-analysis of morphometric neuroimaging in meditation practitioners. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 43, 48–73. doi:10.1016/j.neubiorev.2014.03.016

[x]DeYoung, C., personal communication, January 29, 2015.

sursa: https://www.alternet.org/books/meditation-literally-alters-your-brain-matterAflă cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Unde procesează creierul experiențele spirituale

Cercetători de la Yale au identificat o posibilă casă pentru experiențele spirituale - senzația de conexiune cu ceva mai mare...

Închide