FITOTERAPIA – 3 chei – SÂNZIENELE

2

Continuând linia articolului precedent în care am creionat cumva o schiţă a ceea ce înseamnă FITOTERAPIA, o să păşim azi în trei chei (similar cheilor muzicale, pentru că vibraţiile specifice fiecărei plante prezente azi, aici, sunt repere atât pentru vindecare dar şi pentru cunoaştere) distincte, o să aşezăm în raza cognitivului acele repere care înmănunchiate pe trupul verde al plantei respective devine prinos pentru ameliorarea şi echilibrarea sistemelor vii. Pentru că atunci când deschizi ochii dincolo de aparent şi de formal se pot identifica aspecte ale curgerii energiei prin forma frunzelor, al inflorescenţelor, date despre forma şi tipul rădăcinii sau perioada de înflorire, arealul acoperit sau modul cum se înmulţeşte. În ochii învăţatului acestea sunt chei pentru cunoaştere, sunt elementele primare ale înţelepciunii pentru că deschid şi aduc întru conştientizare acele elemente care traduc subtilul şi nevăzutul în lumea material-palpabilă a formelor, mirosurilor, temporalului.

Am trecut de curând – noi ca umanitate datorită mişcărilor planetare şi al constelaţiilor pe cer, relativ cu poziţia noastră de observator, dar şi eu personal, primind un dar extraordinar pe 29 iunie, o fetiţă minunată – prin mai multe evenimente cheie: Solstiţiu, Sânziene – naşterea Sf Ioan Botezătorul, Sf. Petru şi Pavel şi mai nou o altă lună plină. Aşa că periplul celor trei uşi deschise azi va începe cu ce altceva decât cu Sânzienele sau Drăgaica, apoi va continua cu Urzica moartă galbenă şi apoi vom încheia treimea cu Păpădia. Acest triunghi solar va desena deschiderea prin care vom privi în lumea înmiresmată şi plină de miracol a plantelor vindecătoare, azi prezentându-vă prima parte: SÂNZIENELE.

Prima poartă pe care vom păşi este cea a Sânzinelor, o poartă ce ne va conduce către poiana unde cresc trei flori magice: Galium aparine, Galium verum şi Galium mollugo. Dintre cele 617 tipuri de Galium cele trei ne interesează datorită prezenţei lor pe plaiurile mioritice dar şi a calităţilor lor vindecătoare.

Prima dintre cele trei, nu neapărat în ordinea importanţi lor, pentru că în materie de calităţi vindecătoare, cele trei specii de Galium au calităţi sensibil apropiate, diferind doar ca aparenţă exterioară este Galium aparine. Turiţa (denumire populară) este aşa numita Lipicioasa, pentru că fructele sale prezintă ţepi în formă de ghimpi întorşi care se prind de blana animalelor de unde şi denumirile de Iarbă-lipitoare sau Asprişoară. Planta este de fapt o buruiană pe care ţăranii o consideră dăunător, ea crescând mereu aproape de garduri, pe ogoare şi câmpii. Este o plantă erbacee anuală, având perioada de înflorire toamna. Tulpina este căţărătoare, rigidă prezentând aceiaşi ghimpi îndreptaţi în jos, atingând chiar şi 125 cm. în înălţime. Frunzele sunt lanceolate şi sunt dispuse în mănunchiuride 6 sau 8. Prezintă inflorecenţe mici, grupate, albe 4 lobate. Este o plantă anunală, care germinează primăvara şi este mai ales întălnită în lanurile de cereale, rapiţă şi în tufişuri, pe care se urcă folosindu-se de ţepii de pe tulpină şi frunze. Planta conţine flavonoide (substanţe care protejează organismul împotriva radicalilor liberi), tanin, cumarine (subsanţă anticoagulantă), acid citric şi substanţe minerale. Se întâlneşte din zonele de câmpie până în zonele montane.

Cea de-a doua poartă e reprezentată de Galium verum, cunoscută şi sub numele de Drăgaica sau Floarea lui Sântion (pentru că sunt asociate în aceiaşi zi cele două sărbători, atât cea păgână, de fapt ancestrală cât şi cea creştină, de dată mai recentă). Spre deosebire de surata ei anterioară, Smântânica sau Sânziana-galbenă este de culoare galbenă şi îi lipsesc perii şi ţepii Turtiţei. Creşte până la 1m înălţime, fiind o plantă zveltă. Prezintă inflorescenţe galben-aurii, dispuse în ciorchini, similar liliacului. Prezintă acelaşi tip de frunze alungite dispuse câte 8 în jurul tulpinii. Prezintă aceiaşi formă binecuvântată a florilor (4 lobată – de cruce) de unde îi şi provine parte din puterea curativă, pe care ştiinţa nu o poate explica experimental în laborator urmărind principiile active conţinute sau substanţele constituente. Mirosul lor este asemănător mierii, dar principiile lor active sunt diametral opuse, gustul lor fiind amar. Deşi preferă zonele deluroase, deschise, însorite şi ceva mai uscate, se poate întâlni şi în fâneţe la câmpie sau pe versanţii calcaroşi ai munţilor, înflorind undeva în lunile mai – august.

Ultima reprezentantă a zănelor verii, a pârgului maxim, al împletirii ultime a principiilor vitale a bogăţiei pământului, este Galium mollugo, aşa numita Sânziană-albă sau Petala-reginei. Practic surată a Sânzienei-galbene, ruda sa imaculată prezintă exact aceleaşi caracteristici, mai puţin culoarea. În rest, de la inflorescenţe, rădăcină, tulpină, număr de frunze, perioadă de înflorire sau germinare, la principii active şi zone preponderente, ba chiar şi ca miros, cele două surate ce poartă semnul crucii pe floare sunt pline de principiile active care le-au făcut celebre în categoria leacurilor băbeşti. Şi fie că este vorba de vătămătură sau friguri în Oltenia, la gălbinare în Ţara Făgăraşului sau boli lumeşti în Moldova. Toate soiurile de Sânziene se culeg între mai şi august tăind planta de la aproximativ 3 cm deasupra solului. Apoi ele se usucă la umbră, răsfirate, întorcându-se zilnic.

 

PREPARATE:

Mai întâi să ne aplecăm către produsele pe care le putem obţine din Drăgaică. Bineînţeles că avem ceaiul la care se foloseşte 1 linguriţă cu vârf de Drăgaică la un sfert de litru de apă. Extrem de puternic ca şi efect este sucul proaspăt care se obţine din planta proaspătă, spălată, care se stoarce cât este încă umedă cu storcătorul electric. Există de asemenea metoda de opărire a tulpinilor uscate  obţinându-se ceai şi apoi amestecarea cu zahăr candel se foloseşte pentru gargară. Extrem de utilă este şi pulberea de Drăgaică, ce se obţine din flori uscate ce se trec prin râşniţa de cafea (se ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi şi se ţine 10 – 15 minute sub limbă ca un produs homeopatic, apoi se înghite cu puţină apă ). Din aceiaşi pulbere se obţine şi tinctura, amestecând 20 de linguri de pulbere cu 1 litru de alcohol de 50 grade sau rachiu (se lasă la macerat 12 -14 zile amestecând zilnic, la final se stoarce, se filtrează şi se toarnă în recipiente mici, închise la culoare). Tot din pulbere se poate obţine macerat de Drăgaică, pentru care se pun într-un litru de apă între 4 şi 6 linguri rase de publere pentru 8 ore la temperatura camerei ( produsul obţinut se consumă după filtrare în maxim 2-4 ore sau 8-10 ore dacă este ţinut la frigider) .

Pentru uz extern (spre deosebire de preparatele de mai sus care sunt folosite numai pentru uz intern) avem mai multe produse posibile. Pentru alifie folosim suc proaspăt amestecat cu unt la temperatura camerei până la obţinerea unei paste omogene de tip alifios ce se păstrează la frigider. Există apoi posibilitate preparării unui extract fluid de Drăgaică. Pentru acesta se pun într-un vas 20 linguri de pulbere peste care se adaugă alcohol de 75 de grade cât să acopere pulberea cu un centimetru peste aceasta. Amestecul se lasă la macerat 14 zile şi apoi se filtrează. Produsul obţinut se toarnă într-o farfurie întinsă în care se lasă de la 12 la 24 de ore pentru evaporare, pentru a îi scădea volumul de trei ori. Pasta parfumată şi închisă la culoare se foloseşte în maxim 7 zile în condiţiile în care se păstrează la frigider. Pentru baie se foloseşte un vas de 3 litri de apă la temperatura camerei în care se pun 3 – 4 pumni de Sînziene mărunţite pentru câteva ore. După ce se filtrează lichidul se păstrează într-un vas separat, peste tocătura de plante turnându-se apă clocotită. Se lasă 30 de minute, se strecoară, apoi, după ce s-a răcit puţin se amestecă cu apa obţinută iniţial, lichid care se toarnă în cadă (pentru baie se scufundă întregul corp şi se stă cel puţin 20 minute, apoi nu se şterge şi se lasă să se usuce într-un halat).

Pentru că în spatele acestei flori minunate stau forţe nevăzute care au format micile cruci de lumină albă sau aurie în drumul lor către cer, există si opţiunea de a culege pe o sticlă curată roua de flori. Se foloseşte în ziua respectivă, cu cât mai repede, cu atât mai puternice efectele apei purificate.

AFECŢIUNI TRATATE:

Pentru cărăţarea de factori patogeni ai rinichilor, ficatului, pancreasului şi al splinei se foloseşte ceaiul. De asemenea ceaiul este folositor în vindecarea tulburărilor sistemului limfatic sau pentru boli de piele, inclusiv ulceraţii canceroase sau noduli ori tumori maligne pe laringe, corzi vocale sau în gură.De asemenea, fapt cunoscut în medicina populară, ceaiul de Sănziene este recomandat în cazul epilepsiei, isteriei, coreei, bolilor de nervi, prezenţa nisipului şi al pietrelor la rinichi, în cazul retenţiei urinare sau în boli ale guşei.

Tinctura de Sânziene se foloseşte ca adjuvant în tratamentul herniilor, al cistitei sau al bolilor renale. Pentru boli tiroidine se foloseşte maceratul de Sânziene, efectul acestuia fiind benefic şi în cazul epilepsiei şi al dereglerărilor sistemului nervos (de obicei principiile active sunt mai puternice în cazul folosirii apei reci şi a timpului decât în cazul opăririi, dar aici este vorba şi de un principiu de homeopatie, nivelul subtil al principiilor active acţionând mai uşor la un nivel superior în cazul diluţiilor mai mari obţinute astfel). Extractul fluid de Sânziene se foloseşte în cazul rănilor sau al cicatricilor, al plăgilor psorizice, canceroase sau cicatrici cheloide. De asemenea este folositor ca adjuvant în tratamentul bolilor venerice daorită absenţei alcoholului. Unguentul de Sânziene este folosit pentru plăgile psoriazice minore, al cicatricilşor vechi sau al erupţiilor dar şi pentru curăţarea petelor de pe piele.

Pentru imunizare se recomandă baia de Sânziene, mai ales în cazul copiilor. Recunoscut ca obicei protectiv, purtarea coroniţei de Sânziene, dar şi ca element de noroc este un alt aspect al acestei plante extraordinare. Mai mult decât atât o găsim şi în biblie, Iisus, prunc fiind se spune că a fost aşezat de către Fecioara Maria pe un pat de Sânziene. De altfel, în popor se ştie că este o plantă utilizată ca umplutură pentru perne datorită mirouslui plăcut, al efectelor aducătoare de noroc, dar şi al efectelor calmante pentru femei care nasc. Roua magică se foloseşte la îndepărtarea ridurilor şi la împrospătarea vederii (soarele din ochi).

După acest periplu în florile soarelui, ce conţin fluxul Yin-Yang al echilibrului (atât forma de cruce al florilor dar şi opoziţia miros de miere cu gust de pelin) ne aflăm pe tărâmul necunoscut al energiilor care înalţă plantele către soare, ofranda iubirii mamei pentru lumina tatălui. Privite de aproape sunt atât de minuate, un filigran de culoare şi prospeţime, delicateţe, armonie încununate de un miros special, vindecător. De la distanţă sar în ochi pentru că se concentrează în zone speciale, tocmai dovedind multi-disciplinaritatea principiilor active din ea. Legată de un moment special din ceruri, oglinda de pe pământ care a primit numele acelei porţi către cer, când toate elementele naturii, când toată lumea magicului devine apropiată de noi, dezvăluindu-se, Sânziana este exemplul clar al puterii nevăzutului prin efectele benefice şi foarte puternice pe care curele cu acesastă plantă le au. Sunt cunoscute cazuri în care în 4 zile au cunoscut schimbări dramatice în bine chiar şi în cazul unor boli grave cum este un nodul în gât. Nu trebuie decât să stai liniştit, să te culci între frunzele care amintesc de cavalerii mesei rotunde şi să priveşti printre florile delicate lumina soarelui şi ai să înţelegi că iubirea necondiţionată a plantelor pentru noi e dovada supremă a arhitecturii infinitului. În articolul viitor vom parcurge şi celelalte 2 ipostaze ale primului triunghi de lumină solară şi la final vom trasa câteva concluzii referitoare la aspectele nevăzute ale problemei şi de ce nu, dacă există doritori, să căutăm împreună câteva reţete pentru care aceste plante sunt leacuri.

Şi nu uita, boala este în tine ca să îţi aducă aminte de un aspect al tău care treuie deblocat sau îmbunătăţit dintr-un punct de vedere, nu este o pedeaspsă, aşa că priveşte dincolo de ea, învaţă să găseşti răspunsurile la problmele tale şi învaţă lecţia şi atunci florile de Sânziană vor şede cuminţi în glastră sau afară în curte înmiresmân aerul cu parfumul dansurilor Sânzienelor sub clar de lună.

 

 Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
ALCHIMIA – Intre fantezie si realitate

  * Un subiect fascinant, misterios şi chiar de temut, alchimia a dat naştere de-a lungul timpului nenumărator controverse şi...

Închide