PRIN VIZORUL SUFLETULUI – autismul

0

Timpul trece, valurile sentimentelor pe care le-am simţit săptămâna trecută se transformă în valurile de săptămâna aceasta, fără oprire, un continuum identic fiinţelor umane, aceste sisteme de lumină şi iubire în continuă mişcare, aflate într-un mediu care este un sistem în mişcare continuă. Noi ne modificăm cu fiecare pas pe care îl facem, e din ce în ce mai evident că învăţăm, acumulăm, ne croim drum către noi chiar dacă uneori rezultatele nu sunt foarte vizibile. Rubrica aceasta este şi s-a vrut dintru început o rubrică pentru oameni, pentru cei cu probleme, pentru care să oferim răspunsuri şi ajutor specific. De curând am încercat pe facebook să iau pulsul celor care postează acolo pentru a afla care este aplecarea oamenilor către a îşi căuta soluţii la problemele pe care le au. Deci, dacă ai, orice problemă o putem alchimiza aici şi dacă echipa nu poate răspunde, sau răspunsurile nu sunt suficiente, vor exista şi direcţiile de urmat pentru rezolvare.

Azi, pentru că îmi e tot mai mult atrasă atenţia către acest subiect, vă voi da un caz ce se întâlneşte tot mai des în lumea de azi datorită schimbării „datelor problemei”. Conştiinţa omenirii este într-un proces de schimbare, am pornit pe curba ascendentă ce ne va conduce inevitabil către esenţele din noi. În acest context se nasc tot mai mulţi copii autişti care nu cadrează cu standardele actuale pentru cuvântul normal. E timpul să punem firescul în această situaţie.

„Sunt Angela, am 28 de ani şi am un băieţel de 3 ani şi 4 luni, Ionuţ, diagnosticat cu autism. De când s-a întâmplat acest lucru am rămas fără job, noroc că mă ajută mama, tatăl copilului e plecat în Spania şi nu mai ştiu nimic despre el de 2 ani şi ceva. Am vorbit cu o prietenă care are şi ea o fetiţă autistă care face terapie ABA şi are succes… dar eu nu îmi permit să plătesc pentru asta. Chiar dacă aş strânge nişte bani din donaţii aş avea mereu nevoie de donaţii pentru că eu am doar liceul şi până acum am lucrat ca vânzătoare la buticuri. Ce să fac? Aş vrea să îi ofer şi eu copilului meu şansa de a putea să vadă lumea şi să aibă o viaţă cât se poate de normală. Mulţumesc, vă rog  să îmi spuneţi-mi ce să fac…”

Câteodată cunoştinţele nu te ajută pentru că te confrunţi cu un lucru cu care îţi e frică să te confrunţi şi atunci degeaba ştii ce ai de făcut dacă nu ai curajul să acţionezi. Desigur că şi aceasta este o opţiune pe care o poţi avea în faţa vieţii, dar poate că văzând că alţii pot şi reuşesc poate fi un exemplu care să te aşeze pe linia ta personală a destinului, acceptând ceea ce trăieşti, ştiind că toate cele ce îţi sunt date sunt acolo pentru tine, pentru a învăţa ceea ce ai venit să înveţi. Când vei reuşi să faci acest lucru, minunate lucruri vei trăi! Oricare ar fi aparenţa lucrurilor, întotdeauna există şi mai adânc şi mai „adevărat” şi mai bine. Trebuie doar să perseverăm şi să facem ceea ce trebuie să facem pentru a merge mai departe. Aşa că lângă răpunsurile care vin de aici aşeză întotdeauna voinţa şi intenţia ta către aplicarea acestor răspunsuri pentru că altfel rezolvi un careu de cuvinte încrucişate nu trăieşti. Şi nu uita: TOT ceea ce este este conform cu Legea Creaţiei şi este parte din Dumnezeu. Vă urez lecţii cât mai multe învăţate, ceea ce, de ce nu, îmi doresc şi mie!Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
GLANDA PINEALA – partea II

continuare a articolului GLANDA PINEALĂ - partea I Atacul mediului asupra glandei pineale Interferenţa cu glanda pineală din partea mediului...

Închide