Rolul meditației în sănătatea mentală

0

Știința este în fine capabilă să înregistreze efectele Uimitoare ale Meditației.

Meditația a fost în mod tradițional asociată cu misticismul oriental, însă știința începe să demonstreze că prin cultivarea unei stări ”înalte” de conștiință putem impacta într-o măsură foarte mare creierul, modul în care funcționează corpul și nivelul de rezistență.

Medicii caută mereu opțiuni eficiente, preventve, non-farmaceutice de a trata bolile mentale. Tehnicile de meditație – precum liniștirea minții, înțelegerea sinelui și auto-controlul – arată că sunt un instrument alternativ pentru reglarea emoțiilor, a stărilor și a stresului.

Corpul

Meditația influențează corpul în moduri neașteptate. Cei care au practic îndelung, de exemplu, își pot grăbi sau încetini metabolismul cu mai mult de 60% și pot să își ridice temperatura corpului cu nici mai mult nici mai puțin de 8°C.

meditating-man

Meditatorii cu experiență își pot încetini sau grăbi metabolismul.

Chiar și o scurtă practică a meditației îi poate face pe oameni mai calmi, mai puțin stresați și mai relaxați. Cu doar 20 de minute pe zi putem resimți schimbări fizice precum o tensiune arterială mai scăzută, un puls mai scăzut, o respirația mai rară și mai profundă. Micșorarea tensiunii arteriale este direct legată de un risc mai mic de boli cardio-vasculare.

Meditația începe să își demonstreze eficiența și ca tratament pentru durerile cronice sau acute. Un experiment a demonstrat că patru zile de meditație mindfulness pot reduce în mod substanțial experiența neplăcută și intensitatea durerii celor care au practicat.

MIntea, creierul și dincolo de acestea

Meditația crește activitatea cerebrală în emisfera stângă și în lobii frontali, zone asociate cu starea interioară pozitivă. Interesant este că această creștere a activității în emisfera stângă este legată și de îmbunătățiri ale activităților sistemului imunitar, iar cu cât practici mai mult meditația, cu atât cresc efectele pozitive asupra sistemului imunitar.

Studiile au arătat că cei care practică meditați pe termen lung au mai multă materie cenușie în cortexul drept orbito-frontal și în hipocamp, zone responsabile de reglarea emoțională. Schimbări similare au fost descoperite în cazul persoanelor care au participat la un curs de mindfulness de opt săptămâni.

Deci chiar și o practică scurtă a meditației are potențialul de a schimba structura creierului.

elderly-woman_yoga

Meditația poate avea efecte asupra longevității, proteând creierul și inima de efectele distrugătoare ale stresului.

Îmbătrânirea

Cortexul din creier se subțiază de obicei pe măsură ce îmbătrânim – un fel de atrofiere legată de demență. Ciudat, cei care au meditat timp de o oră pe zi cel puțin șase ani au avut o creștere a grosimii cortexului. Cei care au meditat pe termen lung au prezentat o mai mică descreștere a grosimii cortexului compartaiv cu cei care nu au meditat, la aceiași vârstă.

Meditația poate avea efecte asupra longevității, proteând creierul și inima de efectele distrugătoare ale stresului. Un studiu a dezvăluit faptul că meditația și yoga ajută la prevenirea distrugerea celulară cauzată de stresul psihologic cronic. S-a sugerta chiar că meditația ar putea încetini îmbătrânirea celulară.

Stabilitatea emoțională

Cauzele și efectele experiențelor emoționale se regăsesc în corp și în creier, fiind în mod profund legate de stresul fizic și psihlogic.

Meditația crește numărul emoțiilor și al stărilor pozitive și pare să îi facă pe oameni mai puțin vulnerabili șa stresul și supărările vieții de zi cu zi. Cercetările arată că meditatorii sunt mai pricepuți la reglarea imediată a răspunsurilor la stimuli negativi și au o activitate mai scăzută în amigdala – o regiune implicată în răspunsurile la amenințări. Aceste descoperiri reflectă faptul că meditatorii au mai mare rezistență emoțională și au mai puține deranjamente psihologice și anxietate.

meditation-mental-health-mudra

Descoperirile reflectă o mai mare rezistență emoțională în rândul meditatorilor.

Mindfulnessul (a fi conștient, prezent), ce poate fi cultivat prin intermediul meditației, este doar o tehnică ce poate îmbunătăți sănătatea mentală și bunăstarea interioară. Câteva tehnici clinice terapeutice au avut baza în aceste practici, precum terapia cognitivă bazată pe mindfulness sau reducerea stresului bazată pe mindfulness. Aceste tratamente au avut mari succese în tratarea anxietății și a dereglărilor de stări interioare.

Următorul pas în cercetări

Cercetările au arătat că meditația ne îmbunătățește starea interioară, reduce răspunsul corpului la stres și, în timp, schimbă structura creierului.

Echipa noastră de cercetare de la the University of Sydney încearcă să umple unele goluri în cunoașterea noastră legată de modul în care meditația acționează asupra creierului și a funcționării corpului asociată cu reglarea reacțiilor emoționale. În acest moment investigăm efectele meditației asupra creierului și a funcționării corpului în timpul provocărilor emoționale, precum vizionarea unor imagini tulburătoare.

Ne dorim să înțelegem efectele perioadelor scurte și intensive de meditație legate de aceste legături. Examinăm în același timp factorii genetici ce ar putea să ne ajute să determinăm de tip de oameni beneficiază cel mai mult din exercițiile de meditație.

Dacă putem demonstra eficacitatea meditației intensive asupra reglării emoționale și să putem să caracterizăm tipologiile care vor beneficia cel mai mult de pe urma acestora, vom fi stabilit un rol semnificativ pentru locul meditației în îmbunătățirea sănătății fizice și mentale.

Articol scris de , Doctorand candidat în Psihologie, University of Sydney și , Profesor asociat, University of Sydney

sursa: 

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
O abordare estică a abandonului

În Tao Te Ching sfatul este să eliberezi dificultățile, să reduci încurcăturile, să creezi spațiu, să te abandonezi. Deci, de-a...

Închide