Intelepciunea spirituala a filosofului Friedrich Nietzsche

0

Intelepciunea filosofului german, Friedrich Nietzsche, este deseori trecuta cu vederea datorita unei reputatii nedemne de ceea ce a fost cu adevarat. Haideti sa exploram aceste concepte provocatoare pentru minte, care ne pot imbogati sufletul – inclinatia catre putere, conceptul Apolonian si Dionisiac si intoarcerea nesfarsita.

Acestea lovesc direct in modul nostru de viata si ne invita sa traim cu curaj, bucurie si autenticitate, in concluzie putand fi vazute ca un sfat pentru intarirea spiritului nostru si descoperirea sinelui interior.

Inclinatia (vointa pentru) catre putere, spune Nietzsche, este ceea ce este de fapt viata; si pentru ca noi suntem viata, noi suntem si aceasta inclinatie. Noi suntem in mod fundamental vointa ce isi doreste sa depaseasca limitarile, sa se ridice din confuzie in luciditate si sa traiasca in continuare intr-un mod fericit. Daca suntem construiti dintr-o asemenea materie extraordinara, de unde vine slabiciunea popriului spirit? Cum se face ca sunt momente cand ne simtim la pamant si incapabili sa ne controlam propria existenta? Daca suntem o gazda de onoare in aceasta simfonie cosmica a frumusetii de ce nu ne comportam ca atare?

Nietzsche scrie in cartea sa faimoasa „Asa grait-a Zaratustra” o metafora puternica in care descrie cele trei transformari prin care trece spiritul nostru. La inceput suntem o camila: traim o viata arida carand o imensa povara: morala – care este formata din toate cele ce trebuie si nu trebuie facute, impuse de catre societatate. Traim facand ceea ce ne spun altii sa facem si ne comportam cum se presupune ca trebuie sa o facem (in mod conditionat). In aceasta etapa, sustinem viata, insa prin a face si a crede in lucruri care nu izvorasc din propria vointa.

Atunci cand camila oboseste de caratul greutatii se revolta. Nu mai vrea sa faca ceea ce ii spun altii sa faca: spritul sau tipa dupa autenticitate. Enervat de valorile care ii sunt impuse, devine indaratnic: un leu. In aceasta etapa ne luptam cu lumea si cu regulile ei. Spunem un „nu” hotarat moralei, transformand aceasta etapa intr-una de negare, caracterizata prin rebeliune si ferocitate. Poate acum, viata nu mai este grea, ci mai degraba o problema care trebuie tinuta in frau sau impotriva careia trebuie sa lupti.

Odata ce obosim sa mai fim brutali, atunci cand vedem ca nu exista niciun motiv de a refuza tot, apare momentul final al metamorfozei – este glorios si foarte distractiv! Copilul. Acesta transcende etapele anterioare pentru ca nu mai gandim daca ceea ce facem este corect din punct de vedere moral sau nu si nici nu mai este impus sau vine din interior. Actiunile noastre au capatat o caracteristica unica: facem ceea ce vrem pentru ca vrem! La fel ca un copil la locul de joaca care se distreaza sincer nu pentru ca i se spune (camila) sau pentru ca nu vrea sa faca ceea ce i se spune sa faca (leul), ci pentru ca simte o bucurie enorma facand ceea ce face.

Lucrurile care trebuie facute nu mai sunt poveri si nici ceva impotriva caruia trebuie sa luptam, categoriile corect – incorect, adevarat – neadevarat, se dizolva si tot ceea ce ramane este un joc delicios. Lumea se transforma intr-o muzica si noi nu mai pasim ci mai degraba dansam si cantam. Nu exista un loc unde trebuie sa ajungem sau ceva ce trebuie sa obtinem, pentru ca deja esti acolo si ai tot ceea ce ti-ai dorit vreodata. Actiunile noastre nu mai au nevoie de justificare, sunt toate impregnate de ceea ce ne dorim sa facem, prin simplul fapt ca noi vrem sa le facem! Nu avem nevoie de argumente logice sau sa cuantificam cat de corecte sunt, exista doar o derulare delicioasa.

Videoclipul de mai jos este un scurt film despre viata si filosofia lui Nietzsche (in engleza)

Iata o poveste Zen care cred ca exemplifica foarte bine ce insemna sa fii intr-o stare ce trece dincolo de dihotomia morala.

Un calugar si un discipol mergeau pe o poteca pana au dat de un rau care curgea vertiginos la vale. Acolo ei au vazut o femeie tanara si frumoasa care vroia sa traverseze insa nu putea din cauza curentilor. Vazand acest lucru, calugarul senior s-a oferit sa care femeia pe umerii sai si in cele din urma a si facut-o. Usor, a coborat-o pe celalalt mal si i-a spus la revedere, apoi a plecat mai departe. Calugarul tanar esra furios!

Au trecut multe ore pana cand calugarul tanar, neputandu-si abtine furia, i-a spus calugarului mai in varsta: „Ca si calugari, noi nu trebuie sa atingem femeile, cum ai putut nu doar s-o atingi, ci sa o si cari?!!” – Calugarul senior a raspuns: „In ceea ce ma priveste, eu am lasat femeia pe malul raului cu multe ore in urma, insa vad ca tu inca o porti cu tine.”

Exista asadar un accent puternic pe care Nietzsche, alaturi de alti ganditori si traditii, il pune pe transcenderea mintii, sau ceea ce el numeste partea Apoloniana (nume luat de la zeul grec al soarelui – insemnand ratiunea), pentru ca nu poate ajunge sa patrunda profunzimea si minunatia emotiilor noastre, a creativitatii si in cele din urma vointa noastra: partea noastra Dionisiaca (nume luat de la vechiul zeu grec al vinului – reperezentand manifestarea neprevazuta a fiintei noastre).

Este o pasiune plina de iubire si nu ratiunea cea care ar trebui sa ne guverneze. Prea multe ganduri ne pot limita potentialul; este ca si cum ai pune o pasare salbatica intr-o cusca, limitandu-i toate posibilitatile de zbor, tinand-o intr-un spatiu extrem de mic.
Insa daca avem de facut alegeri folosindu-ne capul in decizii importante care ne pot schimba viata sau chiar sa aflam criteriile dupa care putem discerne pe ce cale sa pornim, exista un experiment extrem de sugestiv si puternic pe care Nietzsche il sugereaza: intoarcerea nesfarsita.

Daca ar fi sa ne traim viata iar si iar, din nou si iarasi din nou, pentru restul eternitatii, ce ai face aici si acum, ca sa faci acest moment destul de vrednic de a fi trait pentru eternitate?

Nietzsche spune: iubeste-ti credinta in ceea ce construiesti! Imbratiseaza fiecare parte din ea! Fii curajos si fara frica! Transforma-te in cineva care ar putea sta in fata eternitatii si striga la ea: Eu sunt asta si iubesc viata pe care o traiesc!

Deci, ca sa tragem o concluzie, cum ne putem intari spiritul? Fii inocent si iertator ca un copil: nu iti lasa mintea sa iti puna spiritul intr-o cusca si ia decizii care ar putea rezista sa fie facute mereu iar si iar, pentru eternitate.

sursa:

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
O invatatura din Buddhism care va spune mai multe despre voi decat orice altceva

Non-Sine In Buddhism, una dintre cele "Trei Caracteristici" este Non-Sinele (celelalte doua sunt Impermanenta si Suferinta, care sunt strans asociate...

Închide