Idiosincrazia geniului și Mintea universală

0

A-l citi pe Shakespeare este identic cu a cunoște geniul. La fel este cazul și pentru T.S. Eliot sau Esterhazy. Priviți un tablou de Van Gogh sau ascultați o simfonie de Beethoven și veți știi că mințile acestor persoane au fost într-un fel diferite, iar fiecare dintre aceste persoane creative și inteligente au avut unele dintre cele mai ciudate personalități posibile.  Se datorează totul faptului că aveau o mentalitate excentrică? Ori sunt cele mai ciudate atribute ale geniului doar direcționări către ceva și mai profund?  Sunt oare aceste ființe umane în contact cu o sursă mai înaltă de inteligență?

T.S. Eliot își dădea pe față cu pudră verde și cu ruj pe buze, iar Dr. Yoshiro Nakamatsu, inventator în cazul a mai mult de 3.300 de patente, credea că ar trebui să îți deprivezi creierul de oxigen periodic, scufundându-ne sub apă. Ce să mai spunem despre ciudățeniile tatălui neuroștiinței, Sigmund Freud? Nici el nu este străin de căile ”speciale”. El a îndurat mai bine de 33 de intervenții chirurgicale la gură și maxilare și cu toate acestea nu s-a putut lăsa de fumat și chiar își administra cocaina. Hemingway a insistat să se trezească foarte devreme dimineața, iar Beethoven bea cafea destul de neagră încât să susțină din punct de vedere economic întrega Guatemala. Tchaikovsky, faimosul compozitor, se plimba exact două ore în fiecare zi, niciun minut mai puțin sau mai mult. Dacă depășea cele două ore de mers pe joc cumva, simțea ca și cum era un semn de ghinion.

Mintea face călătoria nebună, și chiar și cei mai inteligenți dintre noi au un mod special de a vedea lumea.

Cum funcționează un creier creativ?

Deci, ce separă  o minte genială de una ordinară? Chestiunea este că, noi toți suntem creativi, dar numai unii dintre noi ne conectăm mai ușor la ciudat sau la grandios. Acest lucru nu se întâmplă deoarece unii dinre noi ne folosim mai mult emisfera dreaptă, așa cum am fost învățați în ultimele decenii. Cercetări noi au demonstrat că, în ciuda faptului că emisfera stângă a creierului este mai realistă, analitică, organizată și logică, iar emisfera dreaptă este mai pasionată, senzuală, poetică și emoțională, este nevoie de un creier întreg pentru a face o minte creativă.

 

Se pare că, cu cât sunt mai dinamice interacțiunile la scară largă a rețelelor neuronale, atât în emisfera dreaptă cât și în cea stângă, cu atât este mai posibil ca persoana să fie mai creativă (idiosincratic, în multe dintre cazuri). Există de fapt 11 porțiuni ale creierului care au fost identificate în toate cele patru emisfere, ce permit geniului să înflorească. . Cercetători de la the Department of Psychological and Brain Sciences din Dartmouth, au fost curioși să descopere ”ce face oamenii să creeze artă, să inventeze unelte, să gândească științific și să manifeste tot felul de comportamente incredibile”. Aceștia au descoperit că imaginația se naște dintr-o rețea întinsă din zone din creier ce manipulează în mod colectiv idei, imagini și simboluri. Aceasta înseamnă că ideile noastre sunt tot mai inteligente cu cât ne folosim mai multe zone din creier.

In cartea lui Mihaly Csikszentmihalyi, Flow (Curgere), el puncteaza faptul că geniul creator nu se întâmplă pur și simplu pentru că persoana respectivă are un IQ mai mare decât o altă persoană. El explică: ”Dacă te interesează ceva, îți vei concentra atenția asupra acelui lucru și dacă îți vei concentra atenția pe ceva, este foarte posibil să devii interesat de acel lucru. Multe dintre lucrurile pe care le considerăm interesante nu sunt așa de la sine, ci pentru că ne-am obosit să fim atenți la el!. El continuă: ”Majoritatea activităților plăcute nu sunt naturale; ele cer un efort ce inițial nu prea vrei să îl faci. Însă odată ce interacțiunea începe să aducă reacții către iscusința persoanei, de obicei aceasta devine în mod intrinsec aducătoare de beneficii”.

Deci, da, T.S. Eliot avea o înclinație pentru machiaj iar lui Tchaikovsky îi plăceau plimbările la momentul perfect, însă aceste elemente nu sunt pur și simplu indicatori ai unui geniu excentric, așa cum sunt etichetați mulți artiști sau inventatori, ci mai degrabă o ciudată conexiune neuronală ciudată, care s-a născut din a face atât de multe. Mihaly a descoperit faptul că controlul conștiinței era cheia pentru viață.

Creând dintr-o Minte Conștientă

Treaba este că, geniul poate fi creat. Nu există niciun dubiu în legătură cu faptul că unii dintre noi începem cu un avantaj pornit din ruleta genetică, însă aproape orice persoană împlinită a petrecut sute de ore în câmpul în care sunt cunoscuți drept geniu. Ca să o spunem pe șleau este nevoie de atenție – ceea ce mulți dintre noi nu avem, poate datorită nerăbdării, sau a fricii, dar în primul rând datorită încercărilor neadecvate de a o cultiva.

Meditația este una dintre cele mai rapide și sigure căi de a crea o minte conștientă și prin urmare creativă. Cele șase simțuri devin mai vii. Ne putem aduce aminte visele (locul de joacă infinit al minții creative) mai ușor, iar meditația ne permite să eliminăm stresul ca să nu ne împiedice procesul creativ.

“La început veți pica în spațiile dintre gânduri – după ce veți practica câțiva ani, veți deveni spațiul”. – J. Kleykamp

Meditația ne permite să stăm în spațiul dintre gânduri – unde TOTUL este posibil. În acest spațiu nu am eliminat încă posibilitățile infinite, sau să găsim o idee creativă ca fiind una meritoasă ori chiar să descoperim o idee pe care încă nici nu ne-o putem imagina. Descoperirea spațiului prin meditație ne permite să închidem zgomotul nesfârșit al minții, chiar dacă doar pentru câteva secunde, în așa fel încât să ne putem accesa geniul sau chiar inteligența mult mai vastă ce este dincolo de mintea noastră, în energia Universală ce ține în esența ei toate științele, artele, inveniile, tehnologia avansată și așa mai departe.

În psihologia evoluționară se discută despre idei pe care mulți le-au catalogat drept erezii. De exemplu, câmpul inteligenței poate fi văzut ca niște computere ce pot stoca experiențele preistorice și futuristice pentru evoluția tuturor lucrurilor. Aceste câmpuri ale inteligenței organizează experiențele  în termeni de scop planetar și în același timp universal. ”Scopul suprem” este softul computerului, ce hotărăște modul în care sunt stocate experiențele preistorice și futuriste și cum sunt extrase acestea din Conștiința colectivă și din Mintea Universală, momentul în care medităm practic primind undă verde la codul de acces.

Shakespeare (sau Milton), Tesla, vos Savant și Einstein, fiecare în parte, au fost capabili de geniu creativ – chiar și având obiceiuri ciudate sau capricii neobișnuite. Pur și simplu devenim tot mai mult bărbații și femeile către care privim cu admirație prin antrenarea propriei minți și prin folosirea materiei cenușii din creierul nostru, dar și prin intermediul Minții Universale care este mai inteligentă decât oricare dintre aceste genii individuale în cea mai bună zi a lor. Și dacă pentru a accesa Mintea Superioară este nevoie de căpșuni cu sos pesto sau de plimbări în cerc în jurul unui palmier pentru a crea o nouă invenție, atunci… așa să fie!

sursa: Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
5 trucuri holistice care-ţi îmbunătăţesc imediat starea mentala

Cine nu ar vrea să-şi schimbe dispoziţia în bine cât ai zice peşte? Asta deoarece o stare psihică proastă ne...

Închide