Partea pozitiva a stresului

0

La sfârșitul anilor 90 a avut loc un experiment neobișnuit la centrul pentru traume din cadrul unui spital din Akron, Ohio. Pacienților care tocmai supraviețuiseră unui accident major de mașină sau motocicletă li s-a cerut să urnieze într-un pahar. Mostrele de urină au fost parte dintr-un studiu asupra deficienței stresului post-traumatic (DSPT). Cercetătorii au dorit să știe: putem prezice cine va dezvolta DSPT bazandu-ne pe nivelul hormonilor de stres imediat după traumă?

La o lună de la accident, nouă dintre cei 55 de pacienți, au fost diagnosticați cu DSPT. Aceștia aveau amintiri fulgerătoare și coșmaruri. Ei încercau să evite amintirea accidentului prin evitarea condusului, neieșind pe autostrăzi sau refuzând să vorbescă despre ceea ce s-a întâmplat. Cu toate acestea 46 dintre pacienți nu sufereau în acest sens. Acești pacienți mult mai rezistenți au avut un profil de urină diferit de cei care au dezvoltat DSPT. Ei au prezentat niveluri mai mari de hormoni de stres, cortisol și adrenalină. Cortisolul și adrenalina sunt parte din ceva ce oamenii de știință numesc răspuns la stres, un set de schimbări bilogice care te ajută să treci prin situațiile stresante. Stresul afectează multe dintre sistemele corporale, de la cel cardio-vascular până la sistemul nervos. Cu toate că scopul acestor schimbări este menit să te ajute, răspunsul la stres, la fel ca și stresul în general, este mai mult temut decât apreciat. Majoritatea oamenilor văd răspunsul la stres ca fiind o stare toxică ce trebuie minimizată, însă realitatea nu este atât de tristă. Răspunsul tău la stres este cel mai bun aliat în timpul momentelor dificile – o resursă pe care te poți baza mai degrabă decât un inamic pe care să îl elimini.

Studiul supraviețuitorilor tratați la Akron, Ohio în centrul pentru traume, a fost primul dintre multele studii care au dezvăluit faptul că un răspuns fizic mai puternic la stres prezice o recuperare mai bună pe termen lung de pe urma unui evniment traumatic. De fapt, una dintre cele mai promițătoare terapii de prevenție a DSPT este administrarea unor doze de hormoni de stres.  De exemplu, un raport prezentat în American Journal of Psychiatry descrie modul în care hormonii au inversat DSPT-ul în cazul unui bărbat de 50 ani care a supraviețuit unui atac terorist cu cinci ani în urmă. După administrarea a 10 miligrame de cortisol pe zi pentru trei luni, simptomele DSPT au scăzut până la punctul în care nu au mai fost deranjante atunci când vorbea despre atac. Medicii au început să administreze hormoni de stres și unor pacienți care urmau să treacă prin operații chirurgicale traumatice. Printre pacienții cardiaci cu risc major care aveau nevoie de operație, acest tip de abordare a demonstrat reducerea timpului petrecut la terapie intensivă, minimizarea simptomelor stresului post-traumatic și a îmbunătățit calitatea vieții la șase luni de la intervenție. Hormonii de stres au devenit un supliment la psihoterapia tradițională. O doză de hormoni de stres înaintea unei sesiuni de terapie a îmbunătățit eficacitatea tratamentului pentru anxietate și fobii.

Ridicându-ne la înălțimea așteptărilor

În postura de psiholog renumit de la harvard, Walter Cannon a observat pentru prima dată faptul că un răspuns de tipul luptă sau fugi se declanșează atunci când sistemul nervos simpatic se pornește. Pentru a te face mai alert și gata să acționezi, sistemul nervos simpatic începe să îți coordoneze coprul pentru a a mobiliza energia. Ficatul eliberează grăsimi și zaharuri în sânge sub formă de combustil. Respirația se aprofundează pentru a conduce mai mult oxigen către creier. Inima începe să bată mai puternic pentru a conduce mai repede oxigenul, grăsimile și zaharurile către mușchi și creier. Hormonii de stres precum adrenalina și cortisolul ajută mușchii și creierul să primească și să folosească energia într-un mod mult mai eficient. Sub toate aceste forme, răspunsul la stres te pregătește să înfrunți orice încercare ar fi în calea ta.

Atunci când acest răspuns la stres se pornește, el îți poate oferi abilități fizice extrardinare. Există nenumărate rapoarte de presă ale așa-ziselor ”puteri isterice” atribuite stresului, inclusiv povestea a două tinere din Lebanon, Oregon, care au ridicat un tractor de 1.360 kg de pe tatăl ei, care era prins sub acesta. ”Nu știu cum l-am ridicat, era atât de greu”, a decarat une dintre tinere reporterilor. ”Însă am făcut-o pur și simplu”. Multe persoane au avut asemenea experiențe în timpul stresului: Ei nu știu cum și-au găsit puterea sau curajul să acționeze. Însă ceea ce contează cel mai mult, corpurile lor le-a oferit energia și voința de a face ceea ce este necesar. Energia pe care o primești în timpul stresului nu îți ajută doar corpul ca să acționeze; de asemenea îți ascute și creierul. Adrenalina îți trezește simțurile. Pupilele se dilată pentru a lăsa mai multă lumină să intre, iar auzul se ascute. Creierul procesează mult mai rapid ceea ce percepi. Se oprește hălăduiala minții, iar acțiunile mai puțin importante dispar. Stresul poate crea o atenție concentrată, acel tip care îți oferă acces la mai multe informații în legătură cu mediul înconjurător.

De asemenea primești un surplus de motivare din parte cocktailului chimic de endorfine, adrenalină, testosteron și dopamină. Această latură a stresului este unul dintre motivele pentru care oamenilor le place stresul – oferă puțină explozie. Împreună, aceste substanțe chimice îți măresc senzația de încredere și de putere. Ele te fac mai înclinat să îți atingi scopurile și să înfrunți orice declanșează acest flux de substanțe chimice care te fac s te simți bine. Unii oameni de știință numesc acest fenomen ”excitația-și-plăcerea” stresului. S-a observat atât în cazul celor care sar cu parașuta din avion dar și în cazul persoanelor care se îndrăgostesc. Dacă simți plăcerea urmăririi unui meci sau a grabei de a preda proiectul la termenul limită, atunci cunoști această parte a stresului.

Atunci când supraviețuirea ta este în joc, aceste schimbări biologice intervin puternic și te poți găsi în situația de a avea un răspuns clasic de luptă sau fugi. Însă atunci când situația stresantă este mai puțin amenințătoare, creierul și corpul intră într-un alt fel de stare: un răspuns la încercare. La fel ca în cazul răspunsului de luptă sau fugi, un răspuns la încercare îți oferă energia necesară și te ajută să lucrezi sub presiune. Rata bătăilor inimii crește, la fel și producția de adrenalină, iar mușchii și creierul primesc mai mult combustibil. Acesta este valul de substanțe chimice care te fac să te simți bine. Însă acesta diferă de răspunsul luptă sau fugi prin câteva elemente importante. Te simți atent dar nu plin de frică. De asemenea se eliberează o altă proporție de hormoni de stres, inclusiv niveluri mari de DHEA, care te ajută să te refaci și să înveți din stres. Oamenii care declară că sunt într-o stare de curgere – o stare extrem de plăcută de a fi complet absorbit de ceea ce faci – arată semne clare ale unui răspuns la încercare. Artiști, atleți, chirurgi, jucători pe calculator și muzicieni demonstrează acest tip de răspuns la stres atunci când se angajează complet în munca lor. Contrar credințelor generale, cei mai performanți din aceste domenii nu sunt calmi sub presiune – ei au răspunsuri puternice la încercare. Acest răspuns la stres le oferă acestora resursele mentale și fizice, iar rezultatul este o încredere întărită, o concentrare mai bună și performanță de vârf.

Încurajarea conectării

Răspunsul la stres nu îți oferă doar energie. În multe cazuri, te motivează să te conectezo cu ceilalți. Această parte a stresului este în principal condusă de către hormonul oxitocină. Oxitocina are efectele unui drog, cunoscută și sub denumirea de ”molecula iubirii” sau ”hormonul îmbrățișării”, pentru că este secretat de către glanda pituitară atunci când îmbrățișezi pe cineva. Însă oxitocina este un neuro-hormon mult mai complex ce îți aliniază creierul la instinctele sociale. Funcția principală a oxitocinei este să construiască și să întărească legăturile sociale, de aceea fiind secretat în timpul alăptării, a sexului și a îmbrățișărilor. Niveluri ridicate de oxitocină te fac doritor să te conectezi la ceilalți. Crează o nevoie de contact social, fie că este vorba de atingere, un mesaj text sau o bere băută împreună. De asemenea, oxitocina îți face creierul mai capabil să observe și să înțeleagă ce gândesc și ce simt ceilalți. Îți îmbunătățește empatia și intuiția. Atunci când nivelurile de oxitocină sunt ridicate, mai degrabă ești înclinat să ai încredere și să ajuți oamenii la care ții. Oxitocina amplifică radiația caldă pe care o ai atunci când îți pasă de ceilalți, făcând centrii recompensei din creier mai sensibili la conexiunile sociale. Însă oxitocina nu înseamnă doar conexiune socială. Este de asemenea substanța chimică a curajului. Oxitocina șterge răspunsul de frică din creier, eliminând instinctul de a îngheța sau fugi. Acest hormon nu te face doar să vrei o îmbrățișare. Te face să fii curajos.

Pare a fi un hormon bun, nu-i așa? Unele persoane au sugerat să ”tragem o dușcă” pentru a deveni o versiune mai bună a noastră. De altfel, poți cumpăra inhalatoare cu oxitocină online. Însă oxitocina este o parte a răspunsului la stres la fel de mult cât este și adrenalina care îți face inima să bată puternic. În timpul stresului, glanda pituitară eliberează oxitocină pentru a motiva conexiunile sociale. Acest lucru face ca stresul să te ajute să fii o versiune ”mai bună” a ta, fără să ”tragi nicio dușcă”. Atunci când oxitocina este eliberată ca răspuns la stres, te încurajează să te conectezi la rețeaua ta socială. Îți întărește cele mai importante relații făcându-te mai deschis și mai sensibil cu ceilalți. Cercetătorii vorbesc despre acest fenomen ca despre un răspuns îngrijește-și-fii pritenos. Spre deosebire de reacția luptă sau fugi, care este în primul rând legată de supraviețuire, un răspuns îngrijește-și-fii pritenos te motivează să îți protejezi persoanele la care ții și comunitățile de care îți pasă. Și cel mai important dintre toate, te face să ai curaj.

Atunci cânt tot ceea ce îți dorești este să vorbești cu persoana iubită sau cu un prieten, acesta este răspunsul la stre care te încurajează să cauți susținere. Când se întâmplă ceva nefericit și te gândești la copiii tăi, la animalele de companie, la familie și prieteni – acesta este răspunsul la stres, încurajându-te să îți aperi tribul. Când cineva face ceva reprobabil și tu vrei să îți aperi echipa, compania sau comunitate, toate acestea fac parte din acest răspuns pro-social la stres.

Protejându-ți inima

Oxitocina mai are un beneficiu surprinzător. Așa zisul hormon al dragostei este foarte bun pentru sănătatea cardio-vasculară. Inima are receptori speciali pentru oxitocină, iar aceasta ajută celulele inimii să se regenereze și să repare orice micro-daune. Atunci când răspunsul tău la stres include oxitocină, stresul îți poate literalmente întări inima. Cu totul diferit de mesajele pe care le auzim în legătură cu stresul și anume că stresul îți poate cauza un infarct! Există așa ceva, de obicei indus de un aflux extrem de puternic de adrenalină, însă nu orice răspuns la stres îți afectează inima. De fapt, unul dintre cele mai provocatoare studii a descoperit faptul că stresul indus la șobolani înainte inducerii unui infarct i-a protejat pe aceștia de infarct. Atunci când cercetătorii au dat șobolanilor un medicamnet care bloca eliberarea oxitocinei, stresul nu le-a mai protejat inima. Studiul punctează către una dintre cele mai surprinzătoare laturi ale stresului. Răspunsul tău la stres are un mecanism inclus de întărire a sănătății – unul care te motivează să îți pese de ceilalți, în timp ce îți întărește inima fizică.

sursa: Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Ce reprezintă darurile magilor aduse pruncului Iisus

Și deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă (Matei 2, 11) Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos...

Închide