CHEIA FERICIRII

2

Undeva în adâncul sufletului tău vei ştii cu siguranţă după ce vei citi că am dreptate. Ai să priveşti în interiorul tău şi vei simţi ceva ca o mică vibraţie, apoi poate o bucurie nedescrisă, un sentiment pe care l-ai avut când erai puşti şi ai primit bicicleta, sau poate e vorba de o păpusă… nu contează. Ce contează e că privind adânc în tine nu poţi să nu străluceşti ca soarele pe cer atunci când eşti fericit. Atunci când toate curgerile din tine sunt fireşti, cristaline ca un râu de munte, zbor de fluturaş din floare în floare sau poate un nor pe materia nevăzută dar simţită a aerului, călător. Să simţi cum fiecare celulă cântă o simfonie de Beethoven, cum toate viorile ascunse în nucleul fiecărei celule dansează pe corzi nevăzute, ajungând până în organul lui Corti, stimulându-ţi scoarţa cerebrală pentru producţia glandulară a elixirului fericirii.

E clar pentru oricine că o persoană fericită devine mai mult decât era atunci când era nefericită. Acest sentiment propulsează sufletul mai aproape de liniaritatea infinită a spiritului. Şi dacă ştii asta nu mai trebuie decât să faci paşi în întâmpinarea fericirii. Şi practic, ce ai putea face? Azi o discutăm despre ACCEPTARE.

Pentru că oamenii pe care îi întâlneşti prezintă particularităţi, fiecare condiţionate de moştenirea genetică, de moştenirea karmică dar şi de liniile de destin şi de toate alegerile pe care fiecare le face în fiecare secundă, particularităţi care îi fac mai mult sau mai puţin compatibili cu tine şi pe tine cu ei. Este de o covârşitoare importanţă să fii compatibil cu oamenii din jurul tău şi ei cu tine pentru a putea stabili un nivel vibraţional comun, un nivel pe care să curgă în ambele sensuri. Desigur doar dacă nu vorbim despre relaţia Maestru – discipol, deşi chiar şi în acest caz existe referinţe care se pot face relativ la compatibilitate, dar sunt elemente care şterg aceste diferenţe. Şi tocmai despre asta vreau să vă povestesc azi. Acceptarea.

http://www.sheenajeffers.com/wp-content/uploads/2011/06/Inner-happiness.png

Oricine se desfăşoară şi se comportă exact în felul în care poate, exact aşa cum starea lui vibraţională o produce asupra lui, cum gradul lui/ei de evoluţie o permite. Niciodată, nimeni nu se va comporta altfel. Faptul că suntem condiţionaţi de mult mai mulţi factori decât apare la o analiză formală nici nu mai contează, decât ca premiză pentru acceptare. Dacă reuşeşti să vezi dincolo de această afirmaţie eşti deja cu un picior înăuntrul acceptării. Realizezi în acelaşi timp că toţi oamenii cu care intrii în contact sunt învăţători pentru tine şi tu pentru ei, mereu polaritatea dublă a dimensiunii noastre ne obligă la a ne comporta ca atare. Şi în concluzie reacţionăm la stimulii pe care cei cu care interacţionăm ni-i oferă. Ne enervăm când cineva ne atinge coarda sensibilă, ne întristăm când nu putem face ceva sau nu ne iese combinaţia fericirii. Sau când problemele din viaţă obscurizează ferestrele sufletului, nelăsând speranţa viitorului să intre. Desigur că nu trebuie să cădem nici în extrema cealaltă în care să fim un butoi de fericire şi lumea să se prăbuşească în jurul noastru iar noi să zâmbim calmi. Să trăim echilibrat, decent, dar cu patos, atât cât ne lasă inima.

Pentru că acolo, în inimă se ACCEPTĂ. Se transformă în neuronii inimii acele impulsuri pe care aceptarea le conferă cordului transformând materia nevăzută din jurul nostru în particulele fericirii. Pentru că în momentul în care te accepţi exact aşa cum eşti înseamnă că ai avut curajul de a te uita şi de avedea ce e acolo, cu bune şi cu rele. Iar pe cele rele le-ai pus pe lista de aşteptare pentru schimbare, pentru că ştii că acele componenete ale tale care îţi compun vibraţia îţi dau şi măsura fericirii tale. Împlinirea fericirii depinde de vibraţia pe care o ai, vibraţie care se compune din frecvenţa şi natura sentimentelor tale, a gândurilor şi a faptelor tale. Dacă atunci când aduni esenţele din spatele lor rezultatul e negativ, matematica imediată îţi spune că trebuie înmulţit tot cu ceva negativ ca să obţii un rezultat pozitiv, astfel că vei mai suferi o vreme până să îţi rezolvi problemele. Dar în momentul în care ştergi acele repere care sunt negative, acceptându-le, atunci ai nevoie doar de înmulţiri pozitive. Este chiar atât de simplu!

Ce înseamnă să accepţi? Să luăm un exemplu practic. Ai un conflict deschis cu o persoană şi nimic nu reuşeşte să aplaneze conflictul, oricum ai ataca problema, orice argumente ai folosi, totul mocneşte şi arde. În acel moment (de preferinţă de la început, dar se întâmplă să nu poţi vedea acest lucru de la început, dar fără să te judeci) trebuie să te opreşti şi să luminezi tot conflictul. Mai întâi ÎNŢELEGE. Înţelege că în acel conflict este atât pentru tine cât şi pentru cealaltă parte o lecţie. Ştiind acest lucru vei înţelege că nu trebuie să mai reacţionezi la stimulii pe care adversarul ţi-i oferă pe tavă ca efect al conflictului. Ştii că te poţi detaşa astfel încât să reacţionezi în concordanţă cu ceea ce e în tine şi nu cu ceea ce vine de la cealaltă persoană. Şi atunci când ai făcut primul pas deja descurajezi conflictul. Apoi IARTĂ. Iertând aşezi în normal actele, vobele, acţiunile celuilalt. Aduci mai aproape de tine soluţia conflictului, aplanezi tensiunile. Apoi ACCEPTĂ. Acceptă că tot ceea ce trăieşti este o experienţă menită să te înveţe ceva despre tine, despre lume, despre viaţă. Că eşti în momentul acceptării mai aproape de FERICIRE. Că în momentul în care accepţi şi pui în normal viaţa ta se transformă miraculos într-un şir de succese şi lumină. Fericirea e o stare de vibraţie înaltă în care lipsesc conflictul, anxietatea, tensiunea. Vibraţia aceasta transformă particulele din jurul tău şi fiinţe de lumină vin către tine atrase de acea stare vibraţională. Evenimentele pe care aceste prezenţe le atrag în viaţa ta cad în categoria miraculosului, a mitului. În acelaşi timp trăirea completă în fericire produce efecte vindecătoare la toate nivelurile astfel încât atragi la toate capirolele vieţii tale tot ceea ce ai nevoie.

Acceptă că eşti particulă divină într-o celulă a lui Dumnezeu, că eşti atât de mic dar important, cu bun simţ şi cumpătare, apoi acceptă că toate persoanele din jurul tău sunt şi asemenea ţie, oricât de incredibil ar părea, acceptă că în această idee nu e nimic prea greu de schimbat sau iertat. Acceptă că unii nu se pot schimba oricât ne-am dori noi de puternic şi oricât i-am ajuta. Acceptă că e mai bine să ştii aceste lucruri decât să le ignori. Acceptă să te accepţi şi pe tine odată cu ceilalţi. Învaţă să accepţi şi să vezi rolul fiecăruia în ecuaţia vieţii şi în firescul lumii.Acceptă că nu îi poţi schimba pe ceilalţi decât dacă şi ei şi-o doresc cu adevărat dar te poţi schimba pe tine. Acceptă că a iubi pe cineva înseamnă a-l accepta până în adâncul celor mai infime detalii. ACCEPTĂ şi vei putea fii fericit!

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

2 comentarii

  1. ionel ivan on

    Extraordinar! O idee care se contureaza incet, incet ca o chemare catre meditatie ca o imensa imbratisare vie a Pamantului de catre noi toti intr-o strangere de mana a iubirii…

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
EXERCITII PENTRU RIDICAREA VIBRATIEI – FOCUL

Acum ceva timp am împletit în lumina natural a vieţii poarta prin care am adus curăţenia şi frumuseţea curgerii apei...

Închide