Glanda pituitară

0

Glanda pituitară este un mic organ endocrin ce controlează o multitudine de funcții din corp. Ea este divizată într-un lob anterior, o zonă intermediară și un lob posterior, toate fiind implicate fie în secreția sau producția hormonilor. Glanda pituitară este numită și ”Glanda Maestru” pentru că ea conduce celelalte organe și glande endocrine fie pentru a suprima fie pentru a produce hormoni.

COMPLEXUL HIPOTALAMUS-PITUITAR

Glanda pituitară și hipotalamusul sunt îndeaproape legate atât din punct de vedere structural dar și funcțional. Hipotalamusul este o structurî importantă din creier ce are atât funcție în sistemul nervos dar și în cel endocrin. El servește ca legătură dintre cele două sisteme traducând mesajele sistemului nervos în hormoni endocrini.

Glanda pituitară posterioară este compusă din axoni ce se extind din neuronii hipotalamusului, Pituitara posterioară stochează și homoni hipotalamici. Vasele de sânge ce conectează hipotalamusul de pituitara anterioară permit hormonilor hipotalamici să controleze producția și secreția homonilor de către pituitara anterioară.Complexul hipotalamus-pituitar servește la menținerea homeostazei prin monitorizarea și ajustarea proceselor fiziologice prin secreția de hormoni.

FUNCȚIONAREA GLANDEI PITUITARE

Glanda pituitară este implicată în mai multe funcții corporale printre care:

Producerea de hormoni de creștere
Producerea de hormoni ce acționează asupra altor glande endocrine
Producerea de hormoni ce acționează asupra mușchilor și asupra rinichilor
Reglarea funcțiilor endocrine
Stocarea de hormoni produși de hipotalamus

LOCAȚIA

Glanda pituitară este situată în mijlocul bazei creierului, sub hipotalamus.

Ea este așezată într-o depresiune în osul sfenoid al craniului, numită sella turcica. Glanda pituitară se extinde din și este conectată de hipotalamus printr-o structură de tip mănunchi numită infundibulum, sau mănunchi pituitar.

HORMONI PITUITARI

Lobul posterior pituitar nu produce hormoni ci doar stochează hormoni produși de hipotalamus. HOrmonii pituitarei posterioare includ hormoni antidiuretici și oxitocina. Lobul anterior pituitar produce șase hormoni ce sunt fie stimulați, fie inhibați de secreția hormonilor hipotalamici. Zona pituitară intermediară produce și secretă hormonul melanocit-stimulant.

Hormonii pituitarei anterioare

Adrenocorticotropin (ACTH): stimulează glandele adrenale să producă hormonul de stres cortizol.
Hormonul de creștere: stimulează creșterea țesuturilor și a oaselor dar și distrugerea grăsimii.
Hormonul luteinizator (LH): stimulează gonadele masculine și feminine să elibereze hormoni sexuali, testosteropn la bărbați și estrogen și progesteron la femei.
Hormonul de stimulare foliculară (FSH): promovează producția de gameți masculini și feminini (spermă și ovule)
Prolactina: stimulează dezvoltarea sănilor și producția de lapte la femei.
Hormonul stimulant tiroidian (TSH): stimulează tiroida să producă hormoni tiroidinei

Hormonii pituitarei posterioare

Hormonul antidiuretic (ADH): ajută la menținerea echilibrului de apă prin descreșterea pierderii apei în urină
Oxitocina – promovează lactația, instinctul matern, legăturile sociale și excitarea sexuală

Hormonii pituitarei intermediare

Hormonul melanocit-stimulant (MSH): promovează producția melaninei în celulele epidermei, numite melanocite. Acesta produce întunecarea culorii pielii.

DEREGLĂRI ALE PITUITAREI

Dereglările glandei pituitare rezultă în dereglarea funcțiilor normale ale galndei și conduce la funcționarea anormală a organelor pe care îi țintesc hormonii pituitari. Aceste dereglări sunt de obicei rezultatul unor tumori, ce fac ca pituitara să producă prea puțin sau prea mult dintr-un anumit hormon. În hipopituitarism, glanda pituitară produce niveluri mici de hormoni. Producția insuficientă de hormoni pituitari poate crea un deifict de producție de hormoni din alte glande.

De exemplu, un deficit de hormoni stimulatori tiroidieni (TSH) poate conduce la o tiroidă sub-activă. Lipsa hormonului tiroidian încetinește funcțiile corpului. Simptomele pot include creșterea în greutate, slăbiciune, constipație și depresie. NIveluri insuficiente de hormon adrenocorticotropic (ACTH) rezultă într-o funcționare sub normal a glandelor adrenale. Homronii acestei glande sunt importanți pentru menținerea funcțiilor vitale ale organismului precum presiunea sangvină și exhilibrul de apă. Această condiție este cunoscută sub numele de boala Addisons și poate fi fatală dacă nu este tratată.

În hiperpiuitarism, glanda secredă hormoni în exces. O supraporoducție de hormoni de creștere poate rezulta în acromegalie la adulți. În acest caz se ajunge la o creștere excesivă a oaselor și a țesuturilor de pe mâini, picioare și față. La copii, supraproducția de hormoni de creștere poate conduce la gigantism. Supraproducția de ACTH face ca glandele adrenale să producă prea mult cortizol, ceea ce conduce la probleme legate de reglarea metabolismului. Supraproducția de TSH produce simptome precum nervozitate, pierdere în greutate, bătăi neregulate ale inimii și oboseală.

sursa: https://www.thoughtco.com/pituitary-gland-anatomy-373226Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Ce este antimateria?

Poate că ai auzit de antimaterie în contextul Science-Fiction-ului sau a acceleratoarelor de particule, însă antimateria este parte din viața...

Închide