Dinamica grupului

0

Un nou studiu psihologic condus la Universitatea Otago din Noua Zeelandă susține vechea zicală ”păsările de-unf fel zboară împreună”. Descoperirile au ieșit la iveală după ce echipa de cercetare a folosit camere de filmat de înaltă fidelitate pe un stadion acoperit, pentru a analiza modul în care străinii formează grupuri.

Aceștia au descoperit că indivizii sunt înclinați  să intre în grupurile ce conțin membri cu trăsături fizice similare – inclusiv nivelul de atractivitate. Cercetătorii au descoperit faptul că femeile atractive au fost miezul celor mai multe grupuri sociale.

Acestea sunt primele descoperiri ale unui experiment social unic, folosind Stadionul Forsyth Barr din Dunedin, Noua Zeelandă pe post de laborator. Studiul a fost publicat ăn revista PLOS ONE și a implicat cercetători de la Universitatea din Otago, Universitatea din Oxford, Marea Britanie, Universitatea din Maryland, SUA și Compania de cercetare animală din Dunedin, Australia.(ARL)

 

Cercetătorii au folosit o camera sport de înaltă definiție, montată pe acoperișul stadionului pentru a înregistra comportamentul celor 172 de participanți la studiu, într-o suprafață de 600 metri pătrați. Fiecărui participant i-a fost dată o șapcă cu un număr pe ea, pentru a putea fi identificați pe măsură ce se mișcă în spațiu. Un sofware spcial dezvoltat de către ARL a fost folosit pentru a obține un set de 30 de coordonate pentru fiecare secundă, pentru fiecare persoană.

Persoanele au fost fotografiate de către cercetători în ziua respectivă, atractivitatea fizică a fiecărui participant fiind evaluată de către trei dintre membrii echipei de cercetări pentru a obține un scor uinc al atractivității fiecăruia. Scorul a fost ulterior comparat cu observațiile extrase din modul în care indivizii se grupează.

Participanții au fost rugați să se ”amestece”, în timp ce echipa de cercetători crează spațiul pentru studiu și să formeze grupuri de orice număr și compoziție, fiind rugați ca atunci când au terminat, să ridice mâna. Apoi au fost rugați să formeze alte opt noi grupuri, succesiv.

Conducătorul studiului, Profesor Jamin Halberstadt, de la Departamentul de psihologie din Otago declară că studiul de față este menit a testa fezabilitatea unei noi abordări în cercetare și pentru a răspunde unor întrebări fundamentale, care așteaptă de mult timp un răspuns, legat de primele etape ale formării grpurilor sociale.

„În primul rând am dorit să știm dacă oamenii se grupează datorită trăsăturilor fizice comune, precum sex sau atractivitate fizică.

De asemena, am vrut să descoperim dacă aceste trăsături ar putea prezice poziția socială a indivizilor în grup. În final am căutat să determinăm dacă distanța față de ceilalți ar putea prezice cât de cooperanți ar fi în cadrul unor grupuri atunci când sunt puși să facă ceva”, declară acesta.

Cercetările au dezvăluit faptul că, în medie, participanții au format grupuri de șase indivizi și au fostmai mult înclinați să se apropie de indivizi cu atractivitate similară.

POtrivit declarațiilor Profesorului Halberstadt, „Femeile și indivizii atractivi au avut mai multe șanse decât bărbații și indivizii neatractivi să fie în centrul grupurilor lor. Analiza noastră nu a putut confirma dacă acest lucru se întâmplă pentru că aceste caracateristici funcționează ca ”atractori sociali”, cu toate că este cea mai posibilă explicație – pentru că nu am descoperit dovezi ale faptului că ei sar în mijlocul grupurilor formate”.

În final, analiza apropierii unui individ de restul membrilor grupului atunci când acesta s-a format a dezvăluit faptul cei care ”se scufundă” în grup, pun mai puțin efort atunci când vine vorba de activități ”solicitante” pentru care este nevoie de cooperarea întregului grup.

Sarcinile au implicat strângerea a 500 de garnituri de un inch, împrăștiate în mod aleatoriu pe stadion și depozitarea acestora într-un bazin adând așezat într-unul dintre colțurile stadionului.

„Participanții care au fost în medie apropiați de ceilalți la începutul studiului au fost și cei mai puțin cooperanți către sfârșit. Această concluzie este în concordanță cu o asociere cunoscuă dintre anonimat și ”exuberanță socială”, însă este nevoie de mai multă cercetare pentru a clarifica moivațiile din spate și legăturile dintre aceste comportamente”, declară cercetătorii.

Profesorul Halberstadt spune că, până acum, cercetătorii comportamnetelor în grup au trebuit să sacrifice spontaneitatea și libertatea de mișcare a câmpului de observație, ori controlul și măsurătorile precise ale aranjamentelor de laborator.

„Am găsit acum un mediu fericit folosind un laborator de dimensiunile unui stadion și folosind o tehnologie neintruzivă și de înaltă clasă pentru a urmări particpanții la test”, declară acesta.

Co-autor al studiului, Dr Jonathan Jong,de la Cognitive and Evolutionary Anthropology din cadrul Universității Oxford, a declarat, ”Marea noastră reușită a însemnat că am știut ce să filmăm și cum să analizăm filmul, ulterior. Majoritatea cooperărilor sunt directe și spontane, însă ne-am uitat la subtilitățile modului în care oamenii se mișcă în timpul sarcinilor de cooperare, construind algoritmi pentru a analiza datele ca să obțină rezultatele”.

 sursa: 

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Efemer

Privește cerul, unduirile minunate ale norilor și realizează că mișcarea este continuă și că, oriunde ai privi, nu există, cu...

Închide