Cum poti avea dreptate intotdeauna

2

Se spune ca era un rabin care a trebuit sa judece un diferend intre doi oameni. Dupa ce i-a ascultat, ii spune unuia dintre ei: „Ai dreptate”. Moment la care, celalalt, suparat, ii argumenteaza punctul sau de vedere. Rabinul ii spune „Asa este. Ai dreptate.” La care, un altul, contrariat, spune: „Pai cum, rabine, amandoi au dreptate?” Rabinul: „Dar stii ca si tu ai dreptate?”

Imposibil? Posibil:)

Dreptatea este un concept cu care omenirea lucreaza de mii de ani, fara a analiza paradigma sa despre dreptate. In educatia copiilor nostri, de putine ori ne punem intrebarea ce cred ei despre dreptate cand le spunem „asa e bine, asa e rau”. Si astfel, ii introducem in paradigma noastra, a dualitatii, fara a le oferi o imagine de ansamblu, limitandu-i la credinta ca doar un punct de vedere este corect. Ori, pe pamant, in experienta de om, cu un nivel de contiinta limitat, este de multe ori dificil sa privesti lucrurile obiectiv, din perspectiva adevarului, care este unul singur, le cuprinde si intelege pe absolut toate asa cum sunt. Si astfel, crestem cu acest mod stramb de a vedea lucrurile, cautand in mod subiectiv sa avem dreptate sau sa ni se dea dreptate. Insa, cand suntem una cu divinul, mai avem nevoie de dreptate? Nu cumva ego-ul creat inca de cand eram micuti are aceasta nevoie furibunda de a i se da dreptate, pentru a-si hrani orgoliul? Nu cumva credem ca dreptatea este un bun invizibil si limitat de care avem nevoie pentru a fi impliniti? Si, dupa ce primim aceasta dreptate, ce facem cu ea?

Intr-o disputa, in orice fel de relatie, tragem de punctul nostru de vedere, pana cand unul dintre noi fie cedeaza „niste dreptate”, in mod intelept, fie castiga, facandu-l pe celalalt. Sa sufere. In schimb, in ambele cazuri, relatia dintre noi va avea de suferit. Stiu, e usor de spus, dar mai greu de facut. Ce este important insa este sa intelegem ca dreptatea noastra este, in cazurile foarte dese si probabile cand nu vedem totul prin ochiul sinelui divin, doar o fateta cat se poate de autentica a adevarului, din locul de unde privim noi lucrurile fiind cat se poate de reala. Pe de alta parte, sa nu uitam un lucru: ce urmarim intr-o relatie? Daca urmarim armonia, iubirea, linistea, atunci acestea sunt primele pe care trebuie sa le urmarim. Ca la matematica: ordinea efectuarii operatiilor. Cand comunicam cu o persoana iubita, draga, pe care o respectam sau chiar cu o persoana pe care nu o agream neaparat, sa ne asiguram ca primele lucruri sunt primele.

Mic ghid pentru a pastra si iubirea si dreptatea
1. Oferim iubire/ armonie/ respect/ energie pozitiva
2. Transmitem informatiile, oricare ar fi acelea (daca am respectat cu adevarat primul pas, in mod cert informatiile vor fi cat se poate de obiective)
3. Intram cu intentia in spatiul interior de liniste, trecand pe modul: „ascultare empatica”, incercand sa simtim ce simte celalalt, nu ce simtim noi
4. Respiram
5. Ne intrebam: care e cel mai bun raspuns pentru binele nostru comun?
6. Reluam de la pasul 1 :)

Cand spui „eu am intodeauna dreptate”, risti sa ramai singur cu ea. Cu dreptatea. Vrei dreptatea sau vrei iubirea? Dreptatea nu este calea catre fericire. Iubirea, da. Dupa cum spune un foarte frumos om, S. Lazarev: „Sentimentul ca avem mereu dreptate este incompatibil cu iubirea”

Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Sunt. Clipa de clipa. Doar ca mai uit, insa, cateodata... Ca si tine:) Si, pe calea catre reamintire, inteleg ca totul este déjà in mine. Ca totul este infinit mai frumos, complet, armonios si perfect decat imi pot imagina, de la un tomberon de gunoi pana la un rasarit fabulos. Aici si acum sunt un mic semafor pentru particulele de lumina de care ma ciocnesc, amintindu-mi, odata cu ele, ca nu e nimic de modificat. Doar de observat. Doar de savurat.

2 comentarii

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
RASPUNS PRIN VIZORUL SUFLETULUI – mana a treia

După cum v-am obişnuit deja, iată că a venit şi ziua răspunsurilor, a venit ziua în care ne punem faţă...

Închide