Cele 12 simţuri ale omului

0

 

Câte simţuri are omul? O să răspunzi, bineînţeles, că cinci. Ai mare dreptate dacă e să ne luăm după tradiţionala concepţie implementată în mintea fiecăruia dintre noi. Cum ai reacţiona însă, dacă ai afla că sunt oameni de ştiinţă care susţin că ar exista mai multe simţuri decât am fost noi învăţaţi până în acest moment? Şi anume, 12. Exact, nici mai mult şi nici mai puţin de 12 simţuri. Cel care a clasificat simţurile şi le-a împărţit în 12 grupe este Rudolf Steiner.

Ideea de cinci simţuri îi este atribuită lui Aristotel, însă să nu uităm că ele au fost „concepute” cu mulţi ani în urmă, iar lumea, a evoluat extrem de mult. Tocmai de aceea, Rudolf Steiner a simţit nevoia de a „completa” lista celor cinci simţuri, cu încă şapte. Cele douăsprezece simţuri sunt liantul între lumea exterioară şi cea interioară a individului. În plus, acestea ne permit o interacţiune „sănătoasă” cu alte persoane, la un nivel super dezvoltat.

Simţurile inferioare sau simţurile fizice. Acestea ne oferă o anumită conştiinţă a corpului nostru şi se dezvoltă de la naştere şi până la şapte ani.

1. Simţul vieţii ne permite să experimentăm propria noastră constituţie, să aflăm dacă ne simţim bine sau nu. În acest sens, Steiner oferă o explicaţie a definirii simţului vieţii:

„Când „intrăm” noi, oare, de cele mai multe ori, în noi înşine ? Atunci când percepem în sentimentul general al vieţii acel „ceva”, conştiența faptului că existăm, că suntem, că simţim lăuntric faptul de a exista.”

simtul tactil2. Simţul tactil spune ceva despre obiectul pe care-l atingi, dar şi despre sentimentul de delimitare. Steiner susţine că atunci când pipăi un obiect nu numai că-l percepi pe el ca atare, moale sau tare, dar te percepi şi pe tine însuţi.

“Atunci când atingi un obiect, te percepi, de fapt, doar pe tine însuţi, palparea, presând într-un fel anume epiderma, mai tare şi mai brusc în cazul unui obiect dur, şi mai uşor, mai lent, în cazul obiectelor mai moi. Nu percepi nimic din obiecte, ci doar acţiunea exercitată asupra ta însuţi, transformarea din tine însuţi, presiunea ca o modificare ce are loc în propriul organism”.

3. Simţul mişcării ne permite să percepem acţiunile muşchilor atunci când ne deplasăm sau alergăm. Cu alte cuvinte putem să simţim în interior când ne mişcăm, cât de mult ne mişcăm sau alte aspecte legate de mişcare. În acest sens, Steiner susţine că

“Mişcarea si repaosul propriu nu le percepem doar raportate la situarea obiectelor exterioare faţă de noi, ci putem percepe interior, atunci când ne mişcăm, cât de mult ne-am mişcat sau alte aspecte legate de mişcare, pornind de la alungirea sau scurtarea (extensia sau contractarea) muşchilor noştri, ori de la configuraţia corpului nostru.”

4. Simţul echilibrului mijloceşte relaţionarea cu cele trei dimensiuni ale spaţiului: Sus-jos, dreapta-stânga, faţă-spate. Acesta este un simţ nedenumit încă de nimeni, deoarece vine natural, din interior. Prin prisma lui putem să conştientizăm când stăm în picioare sau când stăm culcaţi. Steiner susţine că prin intermediul acestui simţ:

“pătrundem deja total în interiorul fiinţei noastre, percepem legăturile dintre interiorul nostru si lumea exterioară în al căror context ne simţim în echilibru. Dar percepţia asupra acestor legături are loc strict în interiorul nostru”.

Simţurile sufletului sau simţurile percepţiei ne oferă o experienţă asupra cunoaşterii lumii care ne înconjoară. Acestea se dezvoltă în intervalul vârstei de 7-14 ani.

5. Simţul vizual oferă posibilitatea de a experimenta lumina, întunericul şi culorile. În plus, mijloceşte accesul la suprafaţa obiectelor, care apare colorată, luminoasă şi întunecată.

6. Simţul mirosului. Prin acest simţ putem experimenta calitatea lucrurilor şi anume, aromele, mirosurile şi fumurile. În plus, tot datorită simţului mirosului suntem capabili şi să relaţionăm cu ele. Să nu uităm că mirosul este legat de memorie. Steiner susţine că acest simţ vine din interior şi că este mult mai adânc înrădăcinat în noi, decât ne-am fi închipuit.

simtul mirosului

7. Simţul gustului. După cum bine ştim, digestia începe în gură. În mod ideal, sentimentul nostru de gust, ar trebui să ne înveţe ceea ce este bun pentru noi, deoarece limba este capabilă să distingă diferite calităţi ale alimentelor. Iată de ce Steiner simte nevoia să ofere o explicaţie mai profundă a acestui simţ:

“Când aveţi în vedere culorile, lumina şi întunericul şi pe de altă parte gustul, vă veţi spune: ceea ce vă vine în întâmpinare de pe suprafaţa obiectelor este ceva ce poate fi mediat, mijlocit de simţul vizual. Ceea ce vă iese în întâmpinare în interacţiunea cu propriul dumneavoastră organism, ceea ce în procesul simţirii se desprinde de suprafaţa obiectului şi vă iese în întâmpinare, aceasta este mijlocit de simţul gustativ”.

8. Simţul caloric sau simţul căldurii este un simţ care experimentează atât temperatura exterioară, cât şi pe cea interioară, însă este focusat mai mult pe ceea ce vine din interior. El este explicat de Steiner în următorul fel:

“dacă tindem acum spre contemplarea senzorială către ceva din lăuntrul corporalităţii exterioare a obiectelor, prin intermediul organizării noastre senzoriale, ne vom apropia de ceva care nu se găseşte pe suprafaţă, ci este situat mai în interiorul corpurilor şi anume simţul caloric”.

Simţurile cognitive sau simţurile concept ne oferă posibilitatea de a împărtăşi şi altor oameni gândurile şi sentimentele noastre. Aceste simţuri mai poartă şi denumirea de simţuri sociale şi se dezvoltă în intervalul 14-21 ani.

9. Simţul auzului permite diferenţierea diverselor sunete. Prin acest simţ ai posibilitatea de a pătrunde mult mai mult în interiorul obiectelor. “Când auzi sunetul emis de o placă metalică lovită de ceva, atunci percepi ceva din materialitatea acelui obiect, ceva din fiinţa lăuntrică a naturii metalice”, explică Steiner. El mai spune că, prin simţul auzului percepi ceva care coexistă în interdependenţă cu fiinţa lăuntrică a corpurilor.

10. Simţul verbal sau simţul limbii, permite conştientizarea limbii pe care o folosesc alţi oameni pentru a comunica cu noi. Mai mult, ne permite să înţelegem modul în care este folosit un limbaj. Steiner a dezvoltat acest simţ şi prin prisma faptului că, înainte se credea că simţul verbal se înfăptuieşte doar prin auz. El susţine că între percepţia auditivă a sunetelor şi semnificaţia acestora există o mare diferenţă.

“Este o totală confuzie să crezi că s-ar înfăptui doar prin auz ceea ce conţine în sine simţul verbal: ai putea să auzi, dar nu ai putea încă să percepi conţinutul cuvântului pentru a-l înţelege. Între auzirea pur şi simplu a sunetelor şi perceperea cuvintelor există o deosebire şi în privinţa structurii organice. Auzirea sunetelor se produce prin intermediul urechii; perceperea cuvintelor se face însă prin intermediul altor organe, tot de natură fizică, la fel cu acelea care folosesc auzului. Şi atunci când înţelegem cu ajutorul simţului limbii (simţului verbal) pătrundem şi mai adânc în interiorul unui lucru,decât atunci când îi auzim fiinţa interioară manifestată la nivel strict tonal.”

11. Simţul gândului este acel simţ care ne permite să înţelegem, să analizăm şi să ne imaginăm, ce anume transmit gândurile altor persoane. Dacă vrei să percepi gândurile altora, e nevoie de un alt organ de simţ decât cel verbal. Tocmai de aceea, Steiner l-a denumit simţul gândului.

simtul gandului

12. Simţul Eului oferă posibilitatea de a fi sensibil la individualitatea cuiva. În acest sens, Steiner explică de ce e nevoie de acest simţ, mai ales în relaţiile interumane.

“În confruntarea cu mulţi oameni, nu le percepem acestora doar gândurile, ci percepem de asemenea însuşi “Eul” lor, iar Eul nu este încă perceput atunci când percepem pur şi simplu gândurile. Pe aceleaşi considerente care ne îndreptăţesc să acordăm statute diferenţiate simţului verbal faţă de cel auditiv, trebuie să statutăm şi un simt al eurilor, atunci când ne raportăm la o mai fină diferenţiere a structurii organizatorice a omului. Prin aceea că putem pătrunde în eul altui om percepându-l, ieşim în mare măsură afară din noi înşine”.

Bibliografie: Rudolf Steiner – “Cele douăsprezece simțuri”

Licenţa Creative Commons
„Cele 12 simţuri ale omului” de noulpamant.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
coperta articol
Trezirea chakrelor: cum poți absorbi energia Universului

  Am stabilit în articolul Secretele centrilor energetici de forță că în corpul nostru există şapte vârtejuri principale de energie,...

Închide