Contemplația mișcării

0

Dacă urmezi contemplația mișcării și a timpului, dacă explorezi natura timpului și a mișcării, dacă realizezi în paralel natura neschimbătoare și pacea infinită a observării, a ceea ce observă mișcarea, a ceea ce percepe conceptul de timp, atunci te afli în fața unei mari revelații.

Revelația începe de la personal, se transformă în impersonal și devine exclusiv inclusiv. Adică… dacă privești ecranul, este mișcare continuă, schimbare de lumini și umbre, de forme și culori. Sunetul este și el acompaniament… dacă ai puțină imaginație poți să și simți briza rece a vântului sau răcoarea picăturilor de ploaie. Senzații mereu mișcătoare pe ecran… dar dacă ești singur într-o cameră goală, cu pereți imaculat de albi și nu e nicio mișcare acolo, decât ceea ce se petrece pe ecran… atunci începi să realizezi că e doar un ecran, e doar o proiecție, minunată, perfectă, făcută special pentru simțurile tale, pentru organele sufletului tău.

Dacă grația divină se întâmplă să te binecuvinteze cu o clipă de Grație, atunci lucrurile devin și mai interesante, pentru că ceea ce era înainte observatorul ecranului, devine transparent și rămâne doar ecranul, doar mișcarea, doar timpul, care se metamorfozează – sau mai corect spus re-devine – și devine și el transparent, până ce, în cele din urmă, totul devine transparent și realizezi în fine contemplația mișcării.

Sigur că ecranul tău nu devine transparent – decât dacă poate ai un ajutor de genul psilocibin sau poate un moment de grație, dar nu neapărat – sigur că mișcarea internă a corpului te distrage de la nemișcare, sigur că se vor naște o sumedenie de întrebări legate de scurta noastră contemplație… dar dacă ceva din tine reverberează la aceste idei, atunci merită o contemplație! În mișcare sau nemișcare, cu intenție sau fără intenție, cu foc sau fără foc. Eu m-aș întreba dacă ceea ce este scris aici poate fi real, desigur chestionând mereu ce este și ce nu este real și care ar putea să fie barometrul interior care să îți arate direcția corectă. Având încredere că Universul este întotdeuna un organism complet și perfect și care nu are procese inutile în interiorul lui, inclusiv viața ta și fiecare detaliu care o compune. Și atunci totul poate deveni transparent, întocmai ca și conștiința care este observarea, observatul și observatorul deopotrivă și totuși niciuna dintre ele.

Contemplu ne-mișcarea.

Transient from Dustin Farrell (www.dfvc.com) on Vimeo.Află cum să scapi de oboseală și să-ți crești nivelul de vitalitate

Share.

About Author

Razvan este arhitect, ca si formare, un spirit-ghid, ca si chemare.

Leave A Reply

Citește articolul precedent:
Cum am depășit artrita și m-am întors la nivel olimpic

Era august 2000, tocmai câștigasem medalia de aur la cele mari două turnee braziliene de Ju-Jitsu din lume și am...

Închide